Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, critică aspru măsurile adoptate de premierul Ilie Bolojan printr-o postare pe platformele de comunicare. Acesta afirmă că, deși Executivul se laudă cu scăderea deficitului, rezultatul provine din creșterea impozitelor și majorarea cheltuielilor publice, nu din reforme structurale sau eliminarea privilegiilor.
Claudiu Năsui acuză Guvernul condus de Ilie Bolojan că, în anul 2025, statul „a avut resurse pentru cei favorizați politic”, însă aceste fonduri au fost obținute din buzunarele cetățenilor. Fostul ministru al Economiei susține că reducerea deficitului bugetar s-a realizat prin creșteri de taxe și sporirea cheltuielilor, nu prin implementarea reformelor sau eliminarea privilegiilor.
„Au fost publicate cifrele pentru 2025. Bugetul statului a înregistrat rezultate foarte bune. Cheltuielile au crescut, iar taxele au fost majorate. De aici provine atmosfera festivă a guvernului. Vestea bună este că deficitul a scăzut. Vestea rău este că această reducere s-a făcut în principal prin creșteri fiscale, care ar fi trebuit evitate.”
De asemenea, Năsui afirmă că în 2025, cheltuielile totale ale României au crescut cu 82 miliarde de lei comparativ cu anul precedent. Această majorare este considerată de acesta „colosală”, în condițiile în care Guvernul Bolojan a susținut că țara se confruntă cu o „criză economică” și a pledat pentru o politică fiscală severă. În același timp, veniturile statului au urcat cu 88 miliarde de lei, determinând o reducere a deficitului bugetar cu circa 6 miliarde de lei. Claudiu Năsui afirmă că, raportat la PIB, cheltuielile au crescut cu 1%, în timp ce încasările au urcat cu 2%.
„Cheltuielile totale ale statului au crescut din nou considerabil, cu +82 miliarde de lei față de anul anterior. O creștere semnificativă pentru un stat care pretinde că trebuie să-și strângă cureaua. Veniturile au crescut cu +88 miliarde, ceea ce a condus la o reducere a deficitului cu aproximativ 6 miliarde. În raport cu PIB, cheltuielile au înregistrat o creștere de 1%, în timp ce încasările au crescut cu 2%.”
Cine poartă responsabilitatea pentru majorarea cheltuielilor? „Propaganda fiecăruia va susține contrariul”
Fostul ministru al Economiei contestă discursul politic în care responsabilitatea creșterii cheltuielilor este atribuită diferitelor oficialități. Claudiu Năsui afirmă că în perioada guvernării condusă de Marcel Ciolacu, cheltuielile au crescut cu 41,1 miliarde de lei, iar sub conducerea lui Ilie Bolojan, majorările au fost de încă 40,5 miliarde de lei.
„Dar cine a crescut cheltuielile? Guvernul Ciolacu (susținut și de Bolojan) sau guvernul Bolojan (susținut și de Ciolacu)? Propaganda fiecăruia va spune că celălalt. Pe cifre, ambele guverne au aprobat creșteri de cheltuieli de aproximativ 50%. Sub domnul Ciolacu, cheltuielile au crescut cu 41,1 miliarde, iar sub Bolojan, cu încă 40,5 miliarde. Deci, tot în aproximativ același interval. Unde este austeritatea? Dobândiți claritate dacă vă uitați în oglindă sau pe bonul de cumpărături cu TVA și accize majorate.”
Pentru reduceri de taxe, întotdeauna nu există fonduri
În încheierea postării, Claudiu Năsui afirmă că anul 2025 confirmă deja tiparul în care statul există fonduri doar pentru cei apropiați politic, însă evită reducerile fiscale. El susține că reforme precum reducerea numărului de parlamentari, eliminarea privilegiilor sau reducerea subvențiilor pentru partide nu s-au realizat, în timp ce măsurile de austeritate au apasă greu pe cetățeni.
„În final, 2025 a fost un an în care anumitor grupuri le-au fost alocate resurse. Banii publici ai cetățenilor. Pentru reduceri de taxe, nu au fost niciodată bani disponibili. Privilegiile, parlamentarii, subvențiile pentru partide, toate acestea nu au fost tăiate. Le așteptăm în continuare. Voi reveni cu analize detaliate pe baza datelor publice pentru 2025.”
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Austria reduce TVA-ul la alimente, în timp ce România îl crește. Năsui compară politicile fiscale: „Taxe duble pe mâncare, la venituri de trei ori mai mici”
Claudiu Năsui, fostul ministru USR al Economiei, explică motivul pentru care românii, în ciuda eforturilor, continuă să fie săraci.
