Modelele avansate de inteligență artificială, în special cele de tipul modele lingvistice de mari dimensiuni (LLM), funcționează pe o paradigmă aparent simplă, dar cu implicații profunde: acestea pot genera texte considerate, statistic, posibilități bazate pe datele analizate în timpul antrenamentului.

Nu interpretează lumea în mod uman și nu pot crea cunoștințe complet originale, ci doar combină, previzionează și reformulează informații deja existente în seturile lor de date.

O consecință interesantă a acestei limitări este că un LLM nu poate discuta coerent despre descoperiri științifice care nu au avut încă loc, deoarece nu există texte despre ele.

Cel mai bun caz, poate reproduce predicții sau ipoteze formulate de cercetători. În acest context, apare o întrebare captivantă: ce s-ar întâmpla dacă un astfel de model ar fi antrenat exclusiv pe texte dintr-o anumită epocă istorică?

TimeCapsuleLLM, un experiment cu inteligență artificială „programată” în anii 1800

Exact această idee a experimentat Hayk Grigorian, student la Muhlenberg College din Pennsylvania, prin dezvoltarea unui proiect numit TimeCapsuleLLM, conform publicației Popular Science.

Modelul său de inteligență artificială a fost antrenat exclusiv pe documente publicate în Londra între anii 1800 și 1875, totalizând aproximativ 90 de gigabytes de materiale din secolul al XIX-lea.

Rezultatul este o inteligență artificială care „vorbește” ca și cum s-ar afla în epoca victoriană. Atunci când este întrebat despre evenimente sau când i se cere să continue o frază în acel context temporal, modelul răspunde folosind referințe, limbaj și preocupări specifice perioadei respective.

De exemplu, pornind de la enunțul „Era anul Domnului 1834”, AI-ul a generat o reacție despre proteste pe străzile Londrei și a menționat politici asociate cu Lord Palmerston, ministru de externe în acea vreme.

Proiectul este, totuși, rezultatul pasiunii și nu un produs academic complet matur. Textele generate nu sunt mereu coerente, iar modelul are limitări evidente. Chiar și așa, această experiență demonstrează că restrângerea intenționată a datelor de antrenament poate duce la un comportament surprinzător de „autentic” din punct de vedere istoric.

Inteligența artificială ca instrument pentru studiul psihologiei epocii trecute

Dincolo de curiozitatea tehnologică, această abordare are și potențial științific. Un articol de opinie publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences sugerează utilizarea acestor modele, denumite Historical Large Language Models (HLLMs), pentru a investiga psihologia societăților din trecut. Autorii consideră că aceste sisteme ar putea simula modul de gândire predominant al diferitelor epoci.

Teoretic, cercetătorii ar putea compara tendințe precum colaborarea economică, atitudinile față de autoritate sau rolurile de gen între civilizații diferite, precum romanii antici, europeni medievali sau societăți din Asia timpurie.

Răspunsurile generate de aceste „ființe artificiale” ar putea oferi indicii despre valorile și normele dominante ale fiecărei epoci.

Totuși, cei implicați recunosc limitările majore ale acestei metode. Documentele istorice existente nu reprezintă un eșantion echilibrat al populației.

Majoritatea sunt scrise de elite: politicieni, clerici, cercetători sau jurnaliști. Vocea oamenilor obișnuiți este adesea absenta, ceea ce poate distorsiona semnificativ concluziile.

La această problemă se adaugă riscul ca ideologia și valorile creatorilor modelelor AI să se reflecte în răspunsurile generate.

Nu există motive să credem că acest fenomen s-ar elimina în cazul modelelor istorice, chiar dacă datele provin din secolele trecute.

În concluzie, un AI care „crede” că trăiește în anii 1800 rămâne, deocamdată, un experiment interesant mai mult decât un instrument de cercetare consolidat.

Totuși, demonstrează cât de mult depind sistemele de inteligență artificială de contextul informațional și cât de fragilă este ideea de obiectivitate, fie că vorbim despre prezent sau trecut.

Este de urmărit dacă aceste modele vor deveni instrumente de cercetare serioase sau vor rămâne, în principal, jucării intelectuale pentru entuziaști.