Scriitorul și poetul Mircea Dinescu critică „acest obicei dezgustător al liderilor României de a sări de mână cu un actor îmbrăcat în Cuza”, după prestația președintelui Nicușor Dan la ceremoniile Zilei Unirii Principatelor Române din Focșani și Iași.
„Anul privatizării noastre
Acest obicei grotesc al liderilor României de a țopăi de mână cu un actor costumat în Alexandru Ioan Cuza, într-o horă la Focșani, devine insuportabil, mai ales dacă gândim la dezbinarea flagrantă a poporului român de astăzi. În mod normal, pe 24 ianuarie ar trebui să arborăm drapelele în bernă și să participăm la slujbe de comemorare pentru acel principel izgonit cu pistolul la tâmplă, suferind în străinătate după unirea Moldovei cu Țara Românească.
Pentru prima și ultima oară în istoria noastră, politicienii români, uniți în înțelepciune, inteligență și viclenie politică, au reușit să sfideze atât Occidentul, cât și Orientul și Rusia Țaristă, punând Principatele Unite pe harta Europei.
Acum, când harta globului pare dezordonată, nu aveam chef să-l văd pe Nicușor Dan dând din mâini de bucurie, tot atât de puțin am dorit să-l văd pe Ion Iliescu dansând alături de Cuza și Mihail Kogăniceanu. Martorii mei sunt din satiricul din Academia Cațavencu, deoarece adevărații mei martori s-au stins sau au rămas tăcuți”, scrie Dinescu, evocând o notă din februarie 2001.
„Scrisoare deschisă către Mihail Kogălniceanu
Stimate domnule Kogălniceanu,
Sincer, dacă nu mă mirează faptul că președintele Cuza a recidivat și a intrat în horă dezvelit partea superioară și fără armură, în ceea ce vă privește, boierule, sincer nu mă așteptam ca dumneata, care ai dansat împotriva formelor de dans populare precum mazurka și valsul vienez, să te comporți contrar la bucuria unificării.
Ce te-a apucat, fraț, să ieși brusc din tratatele de istorie și să participi la Focșani, când nu era aniversare importantă?! Ți-a fost milă de țara noastră, care-i rea de tot și nu poate singură să se organizeze? N-ai înțeles de rușinea pe care a suferit-o Mihai Viteazul când s-a încurcat cu povești obscure și cu filmările regizate de Sergiu Nicolaescu?! Chiar dacă el a avut scuza că a murit pe câmpie, tu ce-ai pățit pentru tăria de a te lega de un activist cu bască, confundând bunele maniere cu zgomotul popular? Și după ce ai purtat uniforme și coliere de aur, nu te temi de „dovada timpului”? Păi, ca avocat, ai protejat drepturile boierilor precum Sturza și Cantacuzino, ai fost administrator al mănăstirilor Secu și Neamțu, și totuși acum te leagănă un dans de neînțeles.
În fine, ca să nu ne pierdem în detalii, întoarce-te repede în lumea de dincolo, căci baciul Cozmîncă îți va vărsa în brațe carnetul de pedeserist și va cere plata cotizației de la 1848 încoace, în aur.
Fii mulțumit că ai scăpat cu călcarea pe bombeu și că nu ți-au făcut testul cu detectorul, pentru siguranță. Du-te și informează-ți colegii de odihnă – Vasile Alecsandri, Mircea cel Bătrân, Nicolae Bălcescu și Ecaterina Teodoroiu – să se pregătească, căci Ion Iliescu revine cu o energie de a sarbători în stil mare și urmează patru ani de festivități specifice, cu toate echipamentele la vedere.
Cu respect, al dumneavoastră, Mircea Dinescu
Autorul subliniază:
