Deși politica sa radicală a generat controverse, președintele Donald Trump a popularizat mondial sloganul „America First”. Este cazul să vorbim despre „România First” în cazul celui de-al cincilea președinte al țării, Nicușor Dan? Conform Constituției, atribuția principală a șefului statului este reprezentarea țării în relațiile internaționale. Totuși, în primele 8 luni de mandat, România nu a fost reprezentată la evenimente cheie precum Forumul de la Davos sau Adunarea Generală a ONU și a avut poziții vagi pe cele mai sensibile teme de politică externă. Nicușor Dan a justificat absența sa ca fiind „o decizie de oportunitate”. Gândul a discutat cu Silviu Predoiu, fostul director al Serviciului de Informații Externe, pentru a analiza de ce președintele pare atât de absent și nu poziționează România pe scena internațională în acord cu interesele naționale.

Nicușor Dan și angajamentul pentru parteneriate strategice esențiale ale României

Fostul activist al Organizației NGO Nicușor Dan, ales cu peste 6 milioane de voturi, pare să acorde mai puțină atenție reprezentării externe a României. Deși în campanie electorală s-a angajat că, dacă va fi ales în funcție, va promova parteneriate strategice cruciale pentru România, evoluția acestei promisiuni, după 8 luni, este minimă.

Promisiunile electorale ale lui Nicușor Dan

Să vedem concret ce a promis fostul Primar general al Capitalei:

• Fortificarea parteneriatelor strategice, incluzând consolidarea relațiilor cu NATO și Statele Unite.
• Dezvoltarea unei Uniuni Europene capabile să gestioneze propria securitate, prin inițiativa ReArm.
• Apărarea țării: Nicușor Dan a promis creșterea treptată a alocărilor pentru apărare la 3,5% din PIB, în conformitate cu angajamentele internaționale, și sprijinirea industriei naționale de apărare. El consideră o apărare solidă vitală pentru securitatea națională și stabilitatea regională, mai ales în contextul tensiunilor de la frontierele estice ale Europei.
• Românii din diaspora: Candidatul s-a angajat să reformeze serviciile consulare, să colaboreze cu organizațiile românești din exterior și să creeze o entitate specializată pentru sprijinirea celor reveniți în țară, facilitând relația acestora cu instituțiile statului.

Președintele României sau al Republicii Moldova?

Printre puținele promisiuni onorate, uneori cu exces de zel, se află sprijinul pentru Ucraina. În mai 2025, dacă va fi în funcție, ar aproba fără echivoc continuarea suportului european pentru Ucraina și va susține „programul de reînarmare al Uniunii Europene pentru ca UE să-și asume securitatea în propriile mâini”, afirmă Nicușor Dan în cadrul dezbaterilor prezidențiale de la Euronews.

Totodată, frecventele vizite în Republica Moldova, întâlnirile repetate cu Maia Sandu și colaborarea consolidată cu Chișinăul au determinat unii români să se întrebe dacă Nicușor Dan nu devine, de fapt, președintele acestei țări.

Zone internaționale unde România nu a fost reprezentată în primele 8 luni de mandat ale președintelui

• Forumul de la Davos. Deși reunește elită economică și politică mondială și influențează noile direcții globale, Nicușor Dan nu a participat, motivând că „preferă să stea în țară, unde sunt probleme mai stringente”.
• NATO. Deși alianța militară nord-atlantică are un rol esențial în securitatea globală, șeful statului nu a fost implicat activ în relațiile cu NATO, unde Klaus Iohannis a avut o prezență mai vizibilă.
• ONU. În septembrie 2025, președintele a explicat că nu a fost prezent la Adunarea Generală, afirmând că a fost mai important să rămână în țară pentru consultări și întâlniri cu investitori.
• De asemenea, România a fost reprezentată la ONU de ministrul de Externe, Oana Țoiu.

„Întotdeauna decizia de participare depinde de oportunități. România a avut o delegație condusă de ministrul de Externe, exprimându-și poziția în toate conferințele. Decizia privind prezența a fost luată în funcție de situație și oportunitate, având în vedere agenda internă și externă a președintelui.”

• Consiliul European. Deși este invitat permanent la sesiunile Coaliției de Voință, prezența șefului statului pare mai mult decorativă, fiind mai puțin vizibil decât cea a președintelui Klaus Iohannis.

Președintele României: doar pe hârtie. Temele globale unde România nu apare pe agenda internațională

Într-un climat internațional caracterizat de schimbări rapide, tranzacții diplomatice și repoziționări geostrategice, președintele pare să reacționeze lent sau chiar inexistent. Agende majore precum conflictele SUA-Groenlanda, relațiile cu China sau tensiunile cu partenerii strategici sunt gestionate cu o lentoare notabilă.

• SUA – Groenlanda. Nicușor Dan s-a declarat „îngrijorat de escaladarea tensiunilor între SUA și UE” și cere dialog, însă abia după zile de la declanșarea conflictului.
• Relația cu China. Deși China devine o influență tot mai mare global, România neglijează această relație, atât pe plan diplomatic, cât și comercial.
• Relația dificilă cu SUA. După anularea alegerilor din decembrie 2024 și câștigarea unui al doilea mandat de către Donald Trump, colaborarea cu Statele Unite s-a deteriorat. În mai, Ambasada SUA la București a exclus oficial România din programul Visa Waiver.

• Vizita la Casa Albă. La un an de la instalarea lui Trump, Nicușor Dan nu a fost încă invitat oficial, în timp ce lideri din Polonia, Germania și Franța au avut întâlniri rapide cu președintele SUA. MAE asigură că se lucrează pentru o vizită oficială.

Silviu Predoiu: În actualul context internațional, prezența la forumuri multilaterale precum Davos nu mai e opțiune, ci o obligație

Fostul director al SIE, Silviu Predoiu, a analizat, în exclusivitate pentru Gândul, principalele vulnerabilități ale strategiei externe a lui Nicușor Dan. El subliniază că lipsa participării la astfel de platforme majore nu este o problemă majoră în sine, similare fiind și absențele anterioare ale altor președinți. Însă, în contextul geopolitic actual, prezența devine o obligație, mai ales la începutul mandatului, pentru ancorarea în circuitul internațional. Președintele trebuie să înțeleagă responsabilitățile funcției, altfel riscă să mențină România pe margine.

„Absenta punctuală de la evenimente importante nu este, din punct de vedere strict, o problemă în sine. Foarte mulți președinți anteriori au lipsit, însă problema apare când această absență nu este compensată cu alte mijloace. În mandatul unui președinte aflat la început, astfel de participări rapide sunt esențiale pentru a construi relații, a fi recunoscut și a stabili legături de comunicare. Lipsa de implicare în aceste forumuri nu transmite prudentă, ci o lipsă de înțelegere a responsabilităților și un risc de a marginaliza statutul internațional al României.”

„Incapabil să folosească tribunalele internaționale pentru a transmite un mesaj sau a proiecta o poziție clară”

Într-un climat global marcat de conflicte și realignări geopolitice, participarea la platforme precum Forumul de la Davos nu mai este opțională, ci devine o responsabilitate. Absența președintelui nu arată prudență, ci o incomprehensiune a obligațiilor și riscă să accentueze marginalizarea internațională a României, lucru de care s-a vorbit încă din ultimele luni. În cazul actualului președinte, această problemă e și mai gravă, deoarece se manifestă printr-o inadaptare profundă: chiar și atunci când este prezent, nu reușește să proiecteze un mesaj clar și coerent. În loc să asigure ritm, luciditate și autoritate, se practică o atitudine de „mers teleleu”, precum a fost criticată de consilierul său, fapt ce nu favorizează poziționarea României pe scena internațională.

„Lipsa de reacție la teme precum relația SUA-Groenlanda sau relația cu Statele Unite în general reprezintă o non-poziție. O poziție clară și coezivă este esențială pentru imaginea și influența României pe plan extern.Întârzierea și ambiguitatea nu fac decât să accentueze riscul de marginalizare și reperează o incapacitate de leadership.”

„Declarația lui Trump despre alegeri trebuie să ne îngrijoreze profund”

Fostul director SIE consideră că afirmația președintelui SUA de la Davos, care a subliniat importanța alegerilor libere și corecte, trebuie să fie un semnal de alarmă pentru România, deși nu a fost adresată explicit situației românești. În contextul controversatelor din decembrie 2024, această declarație reprezintă un indicator al vulnerabilităților democratice ale țării noastre.

• În privința anulării alegerilor din România, această problemă este una majoră pentru țară, nu doar pentru Statele Unite. Declarația lui Trump despre alegeri corecte, făcută la Davos, nu a vizat explicit România. Totuși, prezența subiectului în discuțiile internaționale trebuie să ne îngrijoreze, pentru că vulnerabilitatea democratică națională poate fi exploatată de alte state dacă nu o clarificăm urgent.

„Rolul și influența consilierilor prezidențiali. Are președintele capacitatea de a valorifica recomandările lor?”

Analizând rolul și calitatea consilierilor, expertul evidențiază dificultăți în relația președintelui cu echipa sa de consultanți, mai ales având în vedere reticența lui Nicușor Dan față de recomandări încă din perioada de primar. În fapt, numărul efectiv de consilieri poate fi mai mic decât cel oficial, dar problema reală ține de pregătirea, experiența și capacitatea de analiză strategică a acestora.

„Nu cred că președintele are efectiv 75 de consilieri în sens strict; probabil, numărul include întreaga structură a Administrației Prezidențiale. Totuși, problema majoră e calitatea acestor consilieri: pregătirea, experiența și abilitatea de a oferi analize valoroase. Relația cu aceștia contează, dar dacă președintele nu are interesul și capacitatea de a asculta și utiliza recomandările, mecanismele devin simple decorative. Slaba implicare externă nu se poate justifica doar prin personalul consiliat, ci și prin limitele celui care deține funcția.”

Refuzul de a accepta invitația la Consiliul pentru Pace propus de Trump, o alegere justificată

Fostul candidat la președinție apreciază că Nicușor Dan a făcut o alegere corectă de a refuza invitația lui Donald Trump de a deveni membru în Consiliul pentru Pace. Această inițiativă, deși formalizată, pare mai mult o manifestare a orgoliului politică personal al fostului președinte american decât o necesitate reală în domeniul securității globale. Documentele fondatoare indică lipsa clarității în obiective și mecanisme, fiind un proiect bazat mai mult pe autoritate și mărirea președintelui Trump, decât pe funcționalitate. În context, reacția de prudență a României este justificată, mai ales având în vedere costurile financiare și angajamentele pe termen lung inițiate într-un proiect încă nesigur,” conchide Silviu Predoiu.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

• Nicușor Dan, absent de la Davos: Ignorarea evenimentului ridică probleme de personalitate.
• Controversele legate de avioanele elvețiene ne avertizează să fim atenți în perioada președintelui Nicușor Dan.
• România sub conducerea lui Nicușor Dan, după un an cu Donald Trump la Casa Albă: ce impact au avut deciziile asupra românilor?