Guvernul Franței a depășit vineri două hotărâri de neîncredere legate de buget, fiind mai aproape de aprobare unui proiect de lege bugetară pentru anul curent, conform agendelor politice.

Moțiunea propusă de partidul de stânga radicală „France Neînfrântă” a acumulat 269 de voturi, fiind cu 19 mai puține decât numărul necesar pentru aprobare.

Inițiativa Adunării Naționale, reprezentând extremă dreaptă, a primit susținere din partea doar a 142 de deputați, conform datelor oficiale.

Cele două aliante politice au încercat să răstoarne guvernul condus de premierul Sébastien Lecornu, după ce acesta a recurs la o metodă constituțională pentru a impune bugetul Franței pentru 2026.

Această decizie a fost luată în condițiile în care parlamentul nu a reușit să aprobe bugetul până la finalul anului 2025.

Procedura, denumită articolul 49.3 din Constituție, conferă guvernului autoritatea de a adopta o lege fără vot parlamentar, însă opoziția are dreptul de a depune o moțiune de cenzură.

Marți, Lecornu a recurs la articolul 49.3 pentru partea legată de creșterea veniturilor. Aceeași măsură va fi utilizată și vineri, pentru cheltuielile statului.

Rezultatul era anticipat, întrucât partidele de extremă nu dispun de numărul necesar de voturi pentru a răsturna guvernul.

Deputații socialiști, mai moderati, care au avut un rol important în menținerea stabilității politice, au refuzat susținerea moțiunilor, raportând concesii bugetare de ultim moment de la guvern.

Franța se confruntă acum cu presiuni din partea piețelor financiare și a organismelor internaționale pentru reducerea deficitului bugetar.

Deficitul a atins 5,4% din PIB anul trecut, iar datoria publică se estimează că va ajunge la 118,2% din PIB în 2026, conform estimărilor oficiale.

Parlamentul divizat nu a reușit, pentru al doilea an consecutiv, să elaboreze un buget național fără intervenția executivului, deși premierul a promis promovarea dialogului și consensului.

Totuși, legislatorii au ajuns la o înțelegere privind finanțarea sistemului de securitate socială.

În absența unui buget aprobat în termen, autoritățile au extins aplicarea bugetului pentru 2025 în noul an fiscal.

Săptămâna trecută, Lecornu a anunțat că va recurge la articolul 49.3 pentru aprobarea bugetului, după ce în octombrie respinsese această variantă.

Proiectul pentru 2026 prevede un deficit aproximativ de 5% din PIB și se află sub incidența procedurii de deficit excesiv stabilită de Uniunea Europeană.

Executivul francez și-a propus să reducă deficitele sub pragul de 3% până în anul 2029, conform criteriilor europene.