Resturi scheletice și dinți datând din urmă cu 773.000 de ani, descoperite în peștera Grotte à Hominidés din Casablanca, cel mai mare oraș din Maroc, au fost atribuite probabil unui strămoș apropiat al lui Homo sapiens, rasa umană modernă, conform specialiștilor.

Această descoperire confirmă teoria că Homo sapiens își are originile în Africa, au menționat cercetătorii conduși de paleoantropologul Jean-Jacques Hublin într-un studiu recent publicat în revista Nature.

Specialiștii susțin că între 750.000 și 550.000 de ani în urmă, Homo sapiens s-a separat de un ancestor comun din Africa, în timp ce o a doua ramură eurasiatică a dat naștere a două rude dispărute ale oamenilor moderni – neanderthalienii și denisovanii. Astfel, oasele aparțin unui strămoș comun acestor trei grupuri evolutive.

Până în prezent, cele mai importante fosile ale oamenilor moderni din această perioadă au fost descoperite în regiunea Atapuerca, situată în lanțul muntos spaniol cu același nume, ceea ce a dus la speculații că Homo sapiens ar fi putut evolua în afara Africii și apoi să revină în acesta.

Cele mai vechi fosile de Homo sapiens, singurul reprezentant existent al genului Homo, au fost descoperite în Maroc, la situl Jabal Irhoud, având o vechime de aproximativ 300.000 de ani. Hublin a menționat că a existat o „lacună în cunoașterea fosililor” în Africa, însă studiul actual completează această lipsă.

Cele mai convingătoare dovezi despre originea africana a speciei umane

Echipa de cercetători din Casablanca a identificat maxilare inferioare ale a doi adulți și ale unui copil, precum și dinți, un os al coapsei și multiple vertebre. Osul coapsei, ce prezintă urme de mușcături, indică faptul că individul a fost vânat sau consumat de o hienă. Specialiștii consideră că fosilele aparțin unei forme avansate a speciei Homo erectus, care a apărut inițial în Africa în urmă cu circa 1,9 milioane de ani.

„Hublin și echipa sa întăresc în mod tot mai clar teoria conform căreia atât originea lui Homo sapiens, cât și ultimul strămoș comun al hominizilor (Homo sapiens, neanderthalieni și denisovani) se află în Africa. Cercetările lor sugerează, de asemenea, că divergența evolutivă între aceste trei ramuri a Homo sapiens ar fi putut începe mai devreme decât se credea anterior”, a explicat paleobiologul Antonio Rosas, care nu a participat la studiu, conform agenției AFP.

O datare relativ precisă a săpăturilor efectuate de echipa franco-marocană în ultimii treizeci de ani a fost posibilă după 2022, datorită unei metode inovatoare care utilizează inversarea polarității magnetice a Pământului din urmă cu 773.000 de ani. Până atunci, polul nord magnetic era aproape de polul sud geografic. Dovede fizice ale acestei schimbări au fost conservate în roci din întreaga planetă, iar fosilele din „Peștera Hominizilor” au fost găsite în straturi corespunzătoare acestei inversări.

ALTE INFORMAȚII RELEVANTE

STUDIU: Primul sărut a fost executat de cimpanzei în urmă cu 21 de milioane de ani. De când oamenii au început să practice gestul de afecțiune