Crize economice asemănătoare, strategii diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cea mai ridicată inflație din Europa. Ungaria înregistrează, de asemenea, un deficit alarmant și o datorie publică imensă, în timp ce Polonia a înregistrat cea mai accentuată creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce le unește pe Ungaria și Polonia, și de ce România diferă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, aceea de a transfera povara crizei economice și a deficitului record asupra populației, inclusiv a categoriilor vulnerabile, Ungaria și Polonia sunt mult mai preocupate de nevoile cetățenilor, aplicând politici fiscale mai moderate.

• Guvernele de la Budapesta și Varșovia oferă o serie de scutiri fiscale, creșteri salariale și pensii, precum și stimulente pentru familii.
• În plus, Varșovia a majorat taxele pe proprietate, dar la niveluri rezonabile, și a crescut taxele bancare cu 30% – valori care în România nu au fost impuse cu o asemenea severitate.
• Ungaria a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, fiind planificate reduceri fiscale pentru familii, însă România nu are încă un buget pentru anul următor, chiar în ianuarie 2026.

Deși înregistrează un deficit record, similar României, Guvernul Orban a aplicat reduceri fiscale, diferit față de Guvernul Bolojan

2026 reprezintă un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care urmărește obținerea unui nou mandat. Documentul aprobat din vara anului anterior include reduceri substanțiale de taxe pentru familii, un aspect central al programului partidului de guvernământ Fidesz.

Bugetul pentru 2026 al Ungariei promite continuarea politicii de diminuare a impozitelor și de acordare de beneficii familiale. Planul include și reforme fiscale la nivel local, gestionarea deficitelor bugetare și atragerea fondurilor europene. Elemente principale ale bugetului maghiar sunt:

• Sprijin pentru familii, precum rambursări de impozit pe venit
• Stimulent pentru crearea de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri fiscale

Chiar dacă Ungaria se confruntă, ca și România, cu o datorie publică uriașă și un deficit de 5.739 miliarde de forinți la sfârșitul anului 2025, guvernul Orban adoptă o strategie fiscală diferită, axată pe reduceri de impozite, investiții prioritar și dezvoltare economică, spre deosebire de creșterea TVA și a taxelor adoptate în alte contexte.

Astfel, bugetul maghiar include și atragerea continuă de fonduri europene, ca parte a strategiei de echilibrare fiscală.

Deduceri și facilități fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria

• Reduceri fiscale: Guvernul continuă programele de reducere a impozitelor pentru a încuraja ocuparea forței de muncă și de a sprijini familiile.
• Beneficii familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de suport pentru familii, inclusiv rambursări de impozit pe venit, pentru sprijinirea economiilor familiale maghiare.
• Majorare cu 10% a salariilor cadrului didactic, cu o creștere suplimentară de 20% pentru cadrele ce activează în medii defavorizate, și introducere de sporuri pentru condiții speciale de muncă.
• A 14-a pensie. La sfârșitul anului 2025, Parlamentul maghiar a aprobat o lege pentru acordarea unei a 14-a pensii lunare, cu implementare graduală, pensionarii urmând să primească inițial un sfert din cuantum în februarie 2026.

Parlamentul ungar a aprobat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare, care va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să beneficieze de o pătrime din suma totală în februarie 2026, informație publicată pe 10 decembrie 2025 de agenția Hirado.

Potrivit noii legi, în anul următor, pensionarii vor primi și o a 14-a pensie, în plus față de pensia din februarie și cele 13 pensii anuale. În primii ani, această sumă va reprezenta 25% din pensia lunară, urmând ca până în 2030 să atingă 100% din cuantumul de pensie.

Stimuli fiscali pentru mame. Facilități fiscale și o 14-a pensie în Ungaria

• Sprijin pentru mame: Începând cu 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și sub 40 de ani vor fi scutite complet de la plata impozitului pe venit, iar toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de acest avantaj.
• Piața muncii: Bugetul urmărește menținerea unei economii bazate pe ocuparea forței de muncă, cu un nivel record de angajări.
• Deduceri fiscale și scutiri: Se planifică reforme fiscale la nivel local, în consultare cu Uniunea Europeană, pentru a îmbunătăți ratele de colectare.

În concluzie, bugetul din 2026 al Ungariei vizează sprijinirea angajării și a familiilor, promovând reduceri de taxe și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile europene constituie piloni esențiali pentru succesul politicii fiscale.

Polonia a majorat taxele pe proprietate, la niveluri moderate, comparabile cu cele din România

Guvernul de la Varșovia a decis creșterea impozitelor pe proprietate cu maximul permis de 4,5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul precedent, o valoare ce a fost existentă în anumite localități de câțiva ani, conform vgdpoland.pl. În plus, în 2026 au fost introduse noi impozite pentru clădirile rezidențiale și pentru terenurile utilizate în scop comercial.

Guvernul condus de Donald Tusk a implementat creșteri generale ale taxelor pentru noile locuințe. Este important de menționat că nivelul de 4,5% reprezintă cel maxim permis legal, spre deosebire de creșterile semnificative din România, unde unele impozite pe clădiri și anexele lor au crescut de zece ori.

Președintele Nawrocki a promovat legea impozitului zero pentru familii

De asemenea, la Varșovia, Guvernul a adoptat o măsură diferită referitoare la impozitarea băncilor. În timp ce în România acestea plătesc taxe modeste, în Polonia s-a decis o majorare cu 30% a taxelor bancare, pentru a crește veniturile bugetare.

În octombrie 2025, președintele Karol Nawrocki a promulgat o lege ce elimină impozitul pe venit pentru părinții cu cel puțin doi copii și venituri anuale sub 140.000 de zloți (aproximativ 32.980 euro), ca parte a unui plan de sprijin pentru familii și de stimulare economică.

Estimările oficiale indică că o familie poloneză vizată de această măsură va obține un câștig net lunar suplimentar de circa 1.000 de zloți (aproximativ 235 euro). Karol Nawrocki a inițiat această reformă ca un element central al campaniei sale prezidențiale.

Creștere cu 30% a taxării băncilor, tot de către liderul Nawrocki

Președintele Nawrocki a promulgat și o lege care majorează taxa pe profitul bancar, de la 19%, la 30%, începând cu 1 ianuarie 2026, după cum informează Notes from Poland. Această măsură are ca scop creșterea veniturilor bugetare, într-un context în care Polonia încearcă să controleze creșterea datoriei publice.

Anul 2025 a fost marcat de cea mai mare creștere a datoriei publice pentru Polonia și România, în comparație cu primul trimestru din 2024 și 2023, conform unui raport Erste. Polonia și România înregistrează cele mai semnificative creșteri în regiune.

„Deși România are cel mai ridicat deficit bugetar în raport cu PIB, Polonia a înregistrat cea mai accentuată creștere a datoriei publice în ultimul an și în ultimii doi ani, conform datelor Eurostat.”

România în situația austerității și a poverilor fiscale suportate în principal de populație

În România, diferențele sunt evidente, iar cetățenii suportă, odată cu implementarea măsurilor fiscale ale Guvernului Bolojan, o reducere abruptă a veniturilor, cauzată de mai mulți factori.

• Primul este creșterea TVA de la 19% la 21% de la 1 iulie 2025, care a afectat puterea de cumpărare, deja diminuată de inflația record din Europa. Datele INS indică o scădere semnificativă a consumului la finalul anului 2025.
• De asemenea, de la aceeași dată, mamele, pensionarii și veteranii trebuie să plătească contribuția CASS.
• Impozitele și taxele locale au crescut cu procente între 50% și 80%, în funcție de deciziile autorităților locale, iar în anumite cazuri, aceste creșteri au fost chiar mai mari, fiind contestate de proprietari.
• Din 2026, taxele și impozitele pe locuințe, autovehicule și terenuri vor suferi majorări semnificative, iar mulți cetățeni contestă aceste cuantumuri uriașe.
• De asemenea, se pregătește introducerea Pachetului 3 de măsuri Bolojan, în timp ce rata creditelor poate crește din cauza acestor noi taxe.

Deși bugetul pentru 2024 trebuia aprobat încă din noiembrie 2022, acesta a fost adoptat abia recent, accentuând dificultățile financiare ale cetățenilor.

Măsurile fiscale de austeritate nu au efectul scontat în România

Guvernul susține că aceste creșteri fiscale sunt necesare pentru echilibrarea finanțelor locale și susținerea investițiilor.

Totuși, experți evaluează că eforturile populației sunt ineficiente; fostul premier Florin Cîțu a avertizat încă din vara precedentă că majorarea TVA nu a crescut semnificativ încasările bugetare, iar datele oficiale confirmă faptul că aceste măsuri nu au avut efectul dorit.

„Alegerea momentului pentru creșterea taxelor a fost greșită, iar rezultatele au fost sub așteptări. O nouă majorare nu va crește încasările, ci va afecta și mai mult economia”, afirmă economistul Cristian Păun.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

• România încetinește, în timp ce Bulgaria și Ungaria avansează, adoptând bugete predictibile și strategii de creștere economică; România intenționează să prelungească actualul buget până în ianuarie 2026.
• Viktor Orbán își pregătește independența de Uniunea Europeană și asigură furnizarea gazelor, în timp ce face alianțe cu lideri precum Erdogan, după Trump și Putin.
• România, prinsă în capcana importurilor, în timp ce Polonia și Ungaria își întăresc exporturile și producția, deficitul comercial crescând cu 1 miliard de euro.