Implementarea mecanismului de plată pentru pensiile administrate privat a adus clarificări, dar și numeroase întrebări din partea românilor care se apropie de vârsta pensionării. Pilonul II, împreună cu Pilonul III (pensii facultative) și Pilonul IV (pensii ocupaționale), intră într-o etapă nouă, însă regulile efective de distribuție vor fi aplicabile abia din 5 ianuarie 2027. Până atunci, este crucial ca viitorii pensionari să înțeleagă modul de funcționare al sistemului și opțiunile disponibile.

Cum poți primi banii din fondurile de pensii

Pilonul II reprezintă o componentă obligatorie a sistemului de pensii din România. Din contribuția totală de 25% pentru pensie, 4,75% este direcționată către un fond de pensii administrat privat. Deși administrarea este efectuată de societăți private, acest pilon nu reprezintă o pensie privată tradițională, ci face parte integrantă din sistemul public. Toți angajații sunt automat înscriși într-un fond de Pilon II, iar cei care nu aleg activ un administrator sunt repartizați aleatoriu, în termen de patru luni de la prima contribuție.

Pentru a putea beneficia efectiv de fondurile acumulate, Legea nr. 2/2026 stabilește două condiții obligatorii. Prima este împlinirea vârstei legale de pensionare. A doua se referă la valoarea activului personal: în fiecare cont de pensii private, suma acumulată trebuie să depășească echivalentul a 12 indemnizații sociale pentru pensionari. În prezent, această indemnizație este de 1.281 de lei, ceea ce înseamnă un prag de aproximativ 15.372 de lei.

După îndeplinirea acestor criterii, participantul trebuie să depună o cerere către administratorul fondului solicitând inițierea plăților. Administratorul va converti unitățile de fond în numerar și va comunica valoarea exactă a activului personal, calculată conform normelor legale și prospectului fondului.

Ce se întâmplă dacă suma este sub pragul stabilit

Există o situație specială: dacă suma acumulată este sub pragul de 15.372 de lei, banii nu vor fi convertiți în pensie lunară. În acest caz, plata se face fie integral, într-o singură tranșă, fie eșalonat, pe o perioadă maximă de 12 luni.

Pentru cei care depășesc acest prag, legislația prevede două opțiuni majore de plată: pensia prin retragere programată și pensia viageră. Retragerea programată presupune păstrarea activului într-un cont individual, de unde se efectuează plăți lunare până la epuizarea fondurilor. În general, pensia lunară se stabilește în jurul cuantumului indemnizației sociale pentru pensionari, dar poate fi mai mare dacă suma permite o perioadă de plăți de cel puțin opt ani. Un avantaj notabil este că, în cazul decesului beneficiarului, fondurile nevărsate se transferă moștenitorilor.

Pensia viageră funcționează diferit. Suma acumulată este transferată către un fond special, iar beneficiarul primește o pensie lunară pe durata vieții. Valoarea acesteia este stabilită pe baza unor calcule specifice, ținând cont de speranța de viață și de randamentele estimate. Legea impune ca furnizorul să plătească pensia indiferent de durata vieții beneficiarului, fără a putea reduce suma fixată ulterior. Există mai multe forme de pensie viageră: simplă, cu supraviețuitor sau cu perioadă certă, fiecare având reguli diferite privind continuarea plăților după deces.

Indiferent de opțiunea aleasă, beneficiarul poate solicita o plată unică de până la 30% din activul acumulat înainte de începerea pensiei lunare. Această alegere trebuie menționată explicit în contract și se aplică separat pentru fiecare cont de pensii private.