Profesorul universitar Cristian Socol a evidențiat, într-o analiză recentă, că următorii 10 ani vor fi caracterizați de incertitudine și risc extrem. Această situație va fi provocată de tranziția dintre actualul superciclu Kondratieff și începutul unui nou ciclu economic. În astfel de perioade, de obicei, fazele terminale ale superciclurilor se suprapun cu creșterea militarizării și conflictele armate.

Profesorul universitar Cristian Socol a declarat, într-o analiză exclusivă pentru MEDIAFAX, motivele pentru care consideră că „următorii 10 ani vor fi plini de incertitudine și riscuri majore. Tranziția către noul superciclu Kondratieff va fi dificilă pentru multe state aflate la periferie și în zone de conflicte ale intereselor globale. Procesul de adaptare va fi abrupt și forțat. Menționez că, în mod obișnuit, fazele finale ale superciclurilor („iarna” Kondratieff) coincid cu creșterea militarizării și conflictele internaționale, mai ales în zone de tensiune globală”.

„Oamenirea intră, din nou, într-o etapă periculoasă”

Profesorul Cristian Socol a explicat când se va încheia „furtuna perfectă” și care sunt semnele ce indică „renașterea” („primăvara”) societății și economiei globale. Acesta susține că „umanitatea va reveni, din nou, într-o fază de risc crescut”.

„Nu este o situație nouă și nu trebuie să intrăm în panică. Schimbările structurale inevitabile (care apar ciclic pe perioade lungi) sunt cunoscute încă din cele mai vechi timpuri”, afirmă profesorul universitar.

Ce semnificație are superciclul Kondratieff

Cristian Socol analizează impactul superciclului Kondratieff. În esență, încheierea acestui superciclu și confruntarea cu începutul unuia nou generează noi „indici”. Acestea includ „valuri de refugiați, recorduri globale, fragmentare geopolitică, conflicte comerciale și protecționism”. În plus, sunt menționate războaiele tehnologice, monetare, precum și creșterea considerabilă a cheltuielilor militare.

„Actualul sfârșit al ciclului superlong Kondratieff coincide cu startul noului superciclu. Lumea actuală reflectă caracteristicile „iarnei Kondratieff”: valuri de refugiați, datorii globale record, fragmentare geopolitică, războaie comerciale și tehnologice, creșteri sincronizate ale cheltuielilor militare și o cursă disperată pentru avantaj în noul ciclu. Liderii mondiali joacă din nou, iar populația fiind îngrijorată”, explică Cristian Socol.

„Se apropie perioada de „iarnă”, simbolizată în cultura populară ca perioadă de conflicte, foamete și haos. În contextul superciclurilor Kondratieff, această etapă înseamnă criză sistemică, incertitudine maximă, instabilitate socială, semne de criză financiară, bule speculative, accelerare a înarmării și conflicte armate. Resetarea regulilor ordinii internaționale face parte din scenariu. Aceasta este zona de riscuri maxime actuale, cu factorul global Kondratieff apropiindu-se de minimul său, iar riscurile sistemice și incertitudinea fiind ridicate, chiar dacă actori globali importanți păreau să întârzie, de fapt, acționează sincron”, afirmă Cristian Socol.

„Ce ne învață istoria economică a ultimilor 500 de ani”

Cristian Socol menționează că această perioadă se desfășoară într-un context multipolar, influențat de mai mulți factori geopolitici.

„Statele Unite, cu o hegemonie consolidată, reacționează defensiv la pierderea avantajului relativ (modificat de la al doilea mandat Trump, reflectat în noua strategie de securitate). China, emergentă, află într-un proces intens de accelerare economică și militară. Uniunea Europeană exercită un rol stabilizator, însă nu a reușit să reducă decalajele tehnologic și de competitivitate față de SUA și are un proces de militarizare întârziat. Rusia urmărește resetarea echilibrului global pentru a recâștiga influență”, explică profesorul.

Istoria ultimilor 500 de ani arată cel puțin trei aspecte fundamentale: capitalismul nu dispare, ci se reconfigurează și evoluează prin crize recurente, mai ales ca urmare a salturilor tehnologice, nu în principal din cauza luptei de clasă; militarizarea crește sistematic la sfârșitul unui superciclu; tranzițiile hegemonice (de 100-140 de ani) nu sunt niciodată pașnice”, a adăugat Socol.

„Importanța analizei ciclurilor superlungi pentru prezent și viitor”

„Teoria ciclurilor superlungi (Kondratieff) expune cicluri economice de 40-60 de ani, cu o medie de 54 de ani, generate de salturi tehnologice majore, precum Revoluția Industrială, electricitatea sau informatica. Noul superciclu va fi centrat pe AI, Internetul Lucrurilor, big data, învățare automată, editare genetică, biotehnologii și energii curate. Concurența globală se va concentra pe domenii tehnologice, militare și economice, precum minerale rare, arme cibernetice, AI și tehnologii militare avansate.

Următorii ani vor fi criticați de o etapă periculoasă – „iarna Kondratieff” a ciclului anterior și tranziția spre „primăvara” noului ciclu. Sfârșitul unui superciclu, ce a început în anii 1970, va urmat de un nou superciclu Kondratieff pentru anii 2030-2080. Tranziția între cicluri durează în jur de 10-15 ani, iar identificarea unui moment precis de final al ciclului curent este dificilă”, precizează Cristian Socol.

„Corelația între superciclurile Kondratieff și conflictele armate”

„Numeroase studii corelează ciclurile Kondratieff cu perioadele majore de conflicte. În istorie, încheierea „iernii” ciclului vechi și începutul „primăverii” noului ciclu au coincis, de multe ori, cu izbucnirea conflictelor majore. Tensiunile politice au început în faza de vară a ciclului, agravându-se în toamnă, pentru ca, în modul caracteristic, să explodeze în „iarna” conflictelor, de obicei în context de militarizare crescută. Autorii precum Nikolai Kondratieff, Joseph Schumpeter, Joshua Goldstein, Tessaleno Devezas, Christopher Freeman, Carlota Perez, Immanuel Wallerstein și alții, au analizat aceste corelații.”

Transformările radicale ale modului de acumulare capitalist, însoțite de revoluții tehnologice, sunt legate de configurațiile geopolitice. Aceste cicluri nu sunt doar economice, ci și militare, în special în fazele finale, ceea ce explică și tensiunile și conflictele generate de competiția pentru resurse și piețe.

Unele cercetări indică faptul că presiunea în competiția pentru piețe și resurse poate spori tensiunile globale și conduce la conflicte militare semnificative. Aceste conflicte pot fi, uneori, utilizate ca mecanisme de ieșire din crizele economice și ca impuls pentru relansare, „motoare” ale economiei globale”, explică profesorul.

„Războaie la sfârșitul ciclurilor economice”

„Analize interdisciplinare (istorie economică, relații internaționale, apărare) indică o sincronizare între ciclurile economice și conflictele globale. De exemplu, istoricul Joshua S. Goldstein a notat că vârfurile inflației și crizelor (sfârșitul unui ciclu Kondratieff) coincid, cu un anumit decalaj temporal, cu izbucnirea războaielor majore între mari puteri. La fiecare circa 50 de ani, au avut loc conflicte escaladate, care au resetat ordinea mondială și au declanșat un nou ciclu de creștere.”

Istoricul menționează că războaiele napoleoniene au marcat sfârșitul primului val industrial (ciclul Kondratieff I), pregătind apariția căilor ferate. Criza din 1873 și Depresiunile ulterioare, urmate de Războiul franco-prusac sau de competiția colonială, au marcat începutul celuilalt val de inovație (electricitate, chimie, telecomunicații) și a creșterii din secolul XX. Al Doilea Război Mondial (1939-1945) a reprezentat finalul valului interbelic (Kondratieff III) și începutul unui nou superciclu (Kondratieff IV). În perioada de reconstrucție și boom economic postbelic, între 1950 și 1970, s-a înregistrat o expansiune economică semnificativă. Sfârșitul Războiului Rece (1989-1991) a corespuns cu încheierea ciclului Kondratieff IV, iar conflicte actuale precum războiul din Ucraina și tensiunile în regiunea Indo-Pacific marchează tranziția spre ciclul Kondratieff VI, bazat pe tehnologii avansate (Inteligență artificială, energie verde, biotehnologie).”

Structura superciclurilor Kondratieff implică faptul că marile conflicte armate nu sunt întâmplătoare, ci apar ca mecanisme de „descărcare” a tensiunilor economice de durată. Războiul servește și ca o „distrugere creatoare” Schumpeteriană, eliminând capitalul învechit, datoriile și excedentele, favorizând reconstrucția și inovația, și punând bazele unui nou ciclu de creștere economică”, conchide Cristian Socol.

Când se va încheia „iarna” Kondratieff și va apărea „primăvara”?

„Când mai multe procese converg: componenta ciclică globală depășește punctul de minim și începe să urce (se intră în faza „Primăvara” sau „Spring”), caracterizată prin adoptarea pe scară largă a noilor tehnologii, creșterea productivității, inflație scăzută și riscuri mici de conflicte; rata de militarizare se stabilizează și investirea în tehnologii civile devine dominantă. Acest proces se estimează între 2030-2035. Cu cât nivelul de conflict este mai ridicat, cu atât ieșirea din „Iarnă” și intrarea în „Primăvară” se apropie mai rapid – cel mai probabil până în 2035”, afirmă Socol.

„Ce trebuie să prioritizeze România în această perioadă?”

„Este esențial ca, în contextul actual, să pregătim țara pentru o bifurcație istorică. Principalul obiectiv este evitarea unui război global devastator și protejarea de conflicte generate de ciocnirea intereselor marilor actori mondiali, în special în zonele de conflict actuale. Deși războaiele directe între marile puteri sunt rare de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, tensiunile de interese persistă în sfere de influență.”

Pentru decidenți, este necesară elaborarea unor scenarii strategice, simulări de situații extreme, identificarea riscurilor și monitorizarea semnalelor de avertizare timpurie, precum și pregătirea unor răspunsuri adaptate. Creșterea rezilienței naționale și responsabilitatea în acțiune sunt esențiale, în condițiile în care conflictele pot escalada rapid și neprevăzut.”

Deși România nu are o poziție dominantă în jocurile globale, consolidarea rezilienței naționale trebuie realizată prudent și responsabil, evitând experimentele sociale și economice riscante.”

Profesorul Cristian Socol recomandă ca această perioadă să fie abordată cu prudență și responsabilitate, evitând deciziile impulsive sau riscante.

Recomandări ale autorului:

• Analiza despre sfârșitul lumii unipolare și revenirea sferei de influență, contextul pentru România în noua ordine mondială
• Impactul intrării Bulgariei în zona euro asupra românilor, explicații ale economistului Cristian Socol
• Avertisment pentru finalul de an și previziuni pentru 2026: România va implementa cel mai sever plan de austeritate din UE
• Mesaj pentru Ilie Bolojan: ultimii șase ani au fost dominați de politicile bugetare ale PNL, concluzii ale economistului Cristian Socol

Sursă foto: Mediafax Foto