Cancelarul german Friedrich Merz a făcut o ultimă încercare de a obține sprijinul liderilor Uniunii Europene pentru utilizarea a 210 miliarde de euro din rezervele suverane rusești înghețate, pentru sprijinirea Ucrainei.

Inițiativa sa s-a oprit, însă, atunci când a realizat că nu are sprijinul unui partener esențial, și anume, președintele Franței, Emmanuel Macron.

În săptămânile anterioare summitului de joi de la Bruxelles, președintele Emmanuel Macron nu a respins public ideea provenită din Berlin.

În culise, însă, echipa sa a exprimat îngrijorări legate de temeiul legal al planului și a susținut că Franța, aflată sub presiune datorie, ar avea dificultăți serioase în a oferi garanții naționale pentru o cerere rapidă de restituire a activelor către Moscova.

Tot mai multe state s-au opus inițiativei, printre care Italia și Belgia, țara care deține cea mai mare parte a activelor rusești și care a respins planul încă de la început.

În acest context, Emmanuel Macron s-a alăturat grupului care critică inițiativa, iar propunerea venită din partea Germaniei a fost abandonată.

„Macron l-a trădat pe Merz și știe că va trebui să plătească un preț pentru asta”, a afirmat un diplomat european de rang înalt, cu cunoștințe directe despre discuțiile de joi.

„Dar este atât de vulnerabil încât nu a avut altă opțiune decât să se alieze cu Giorgia Meloni.”, a adăugat acesta.

Conform unei analize a revistei Financial Times, situația actuală relevă o schimbare fundamentală în raporturile dintre cele două mari puteri ale Uniunii.

Germania acționează ca motorul ințiativelor, în timp ce Franța preferă amânarea în acest proces. După instalarea lui Merz la conducerea guvernului, în mai, Berlinul a lansat un amplu program de investiții pentru apărare și infrastructură, în valoare de până la un trilion de euro pentru următorii zece ani.

În paralel, Parisul se confruntă cu un nivel ridicat al datoriei publice și cu o instabilitate politică severă, spre finalul mandatului lui Emmanuel Macron.

Această dezechilibrare a redus șansele unei relansări importante a cooperării franco-germane, care anterior stătea la baza unor decizii majore ale Uniunii Europene privind aspecte externe.

„La Bruxelles există o percepție clară că Berlinul joacă rolul principal și că influența Franței este insuficientă”, a declarat Georgina Wright, expertă în politică europeană la Institut Montaigne.

Friedrich Merz a dorit să îmbunătățească situația, după perioada de indecizie din timpul fostului cancelar Olaf Scholz, când Germania abstenea frecvent în voturile europene din cauza conflictelor interne din coaliție, fenomen cunoscut drept „votul german”.

După victoria creștin-democraților din alegerile din februarie, cancelarul german Friedrich Merz a pus pe primul loc consolidarea relației cu Franța.

Planul său includea întărirea apărării europene, într-un context de relații incerte cu SUA, acceptarea energiei nucleare, precum și reducerea reglementărilor la nivelul Uniunii Europene.

Realitatea politică de la Paris l-a plasat însă în fața unui partener cu spațiu de manevră limitat, mai ales în chestiuni cu impact financiar.

„Este o schimbare totală de roluri între Macron și Merz. În ultimii patru-cinci ani, abordarea de la Élysée a fost că fragilitatea Germaniei a compromis capacitatea Europei de a acționa.”, a declarat Mujtaba Rahman, director pentru Europa la Eurasia Group.

„Acum avem un cancelar care înțelege geopolitica, care dorește să se implice și să stimuleze mai mult Europa… dar Parisul nu își poate respecta angajamentele.”

Acordul comercial UE – Mercosur

Un alt subiect disputat al summitului a fost acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur, negociat de peste 25 de ani cu țări din America Latină.

Friedrich Merz a insitat pentru semnarea acestui acord până la sfârșitul lunii decembrie și a sugerat un vot în care Franța ar putea rămâne în minoritate.

Macron a obținut din nou sprijin din partea Giorgiei Meloni, premierul Italiei, care a obținut o amânare de câteva săptămâni. Aceasta a blocat o nouă victorie politică pentru cancelarul german, Friedrich Merz.

„Ambele părți recunosc că relația trebuie să fie mai eficientă, mai ales după eșecul sub Scholz”, a afirmat Daniela Schwarzer, politolog la Bertelsmann Stiftung.

„Însă Franța se află sub o presiune mai puternică, ceea ce reține diferențele fundamentale dintre cele două mari puteri. Domeniul comerțului este unul dintre aceste aspecte.”

Chiar și așa, summitul de la Bruxelles a adus un rezultat important, mult așteptat.

Liderii Uniunii Europene au convenit asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, garantat din bugetul Uniunii.

Un oficial de la Élysée a afirmat că Emmanuel Macron a avut un rol decisiv în atingerea acestui acord.

„Obiectivul Franței a fost întotdeauna acela de a oferi Ucrainei o perspectivă financiară pentru următorii doi ani. Am fost deschiși la propunerile de finanțare și am lucrat pentru a găsi o soluție care să atingă această țintă”, a menționat oficialul.

Giorgia Meloni a promis, de asemenea, sprijin pentru acordul Mercosur luna viitoare, facilitând semnarea chiar și în absența avizului Franței.

„În privința Mercosur, Franța a câștigat poate două sau trei săptămâni, dar a pierdut bătălia. În orice caz, nu există o conducere comună, Merz exercită presiuni.”, a declarat Joseph de Weck.

Friedrich Merz a declarat că este mulțumit de rezultatul summitului, afirmând că soluția finală este chiar mai bună decât planul său inițial.

El a menționat că activele rusești pot continua să joace un rol în rambursarea împrumutului. „Facem o plată în avans, garantată de activele rusești”, a precizat el.