Cristian Socol despre situația fiscal-bugetară și datoria guvernamentală a României în 2025, estimări pentru 2026 și impactul austerității în UE
România începe 2025 cu un buget fragil și se confruntă cu una dintre cele mai dificile situații fiscale din Uniunea Europeană. Deși autoritățile au anunțat măsuri ferme pentru diminuarea deficitului, presiunea asupra economiei și populației rămâne ridicată. Conform unei analize realizate de economistul Cristian Socol pentru Mediafax, țara noastră urmează una dintre cele mai stricte politici de austeritate din UE, într-un context cu un spațiu de manevră bugetar extrem de limitat.
- Despre dublul standard și deficitul bugetar din 2024.
Nevoia de a atribui vina pe greaua moștenire și de a justifica imaginea de „erou salvator” a generat dezbateri aprinse privind cauzele deficitului bugetar de 8,7% din PIB (metodologie cash) și 9,3% din PIB (metodologie ESA) în 2024, cel mai înalt din UE. În ciuda acestor discuții, în timp ce infrastructura rutieră se extinde cu un număr record de km de drumuri rapide date în folosință și în construcție, iar instituțiile educaționale și spațiile de sănătate sunt modernizate, aceste probleme sunt adesea ignorate.
La întâlniri cu profesori, pentru prima dată după Revoluție, li s-a redat demnitatea socială prin acordarea unor venituri mai apropiate de complexitatea muncii lor. În plus, mulți „părerologi” vorbesc despre munca cadrelor didactice, fără să fi experimentat în mod direct eforturile suplimentare depuse în afara orellor de curs.
Este hipocrit că discuțiile despre deficit se poartă de către „personaje”, care în același timp susțin sprijinul crescut pentru Ucraina și Moldova.
Dezvăluirea documentelor legate de sprijinul acordat și înțelegerea costurilor războiului asupra finanțelor țărilor din proximitate, inclusiv România, ar contribui la o dezbatere mai corectă despre deficit.
Problema corupției și fraudelor în fondurile publice persistă? Da. Lipsa prioritizării eficiente a investițiilor publice? Da. Evaziunea fiscală de 8-10% din PIB încă se manifestă și pare să existe o rezistență la reducerea ei? Da.
Vrem o țară ca în Occident, cu liberalism fiscal pentru venituri (cu o pondere specifică grupului de țări offshore) și paternalism la cheltuieli, dar acest obiectiv poate fi realizat doar prin deficite și datorie? Da. Privim cu invidie infrastructura și serviciile publice din Germania, Franța, Italia, Spania, Portugalia, dar ultimele patru au avut perioade de creșteri ale deficitelor de peste 6%, atingând chiar 10-11% din PIB pentru dezvoltare? Da.
Dar trecutul nu mai contează. Este clar că reducerea deficitului bugetar în 2025 și anii următori are o componentă macroeconomică vizibilă – pentru stabilizarea datoriei și pentru îndeplinirea angajamentelor privind înarmarea, sprijinul pentru Ucraina și Moldova, precum și costurile îmbătrânirii demografice.
Este necesară consolidarea fiscal-bugetară. Problema constă în modul de realizare: prin austeritate severă, afectând exclusiv populația cu venituri moderate și saracă, și prin impunerea de noi taxe, în special pe companiile fiscale corecte și capitalul autohton.
Metoda greșită de fundamentare și aplicare a măsurilor de consolidare a condus la inflație explozivă, scăderea consumului, blocarea investițiilor și concedieri, cu cea mai severă scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani pentru 91% dintre români. Aceasta reprezintă o consolidare inechitabilă, cu efecte contracționiste, încărcată de greșeli din trecut și fără învățarea lecțiilor de consolidare economică inteligentă din Europa în ultimii douăzeci de ani.
Se recunoaște că, din motive ideologice, s-a respins planul alternativ de introducere a impozitării progresive și reducere a evaziunii fiscale, reguli ce ar conduce la o stabilizare mai echitabilă, inflație între 5-6%, impact contracționist minor și diminuarea deficitului comercial. Acest plan a fost recomandat de FMI, Banca Mondială, OCDE și Comisia Europeană.
Dar atât s-a putut realiza.
- Analiza situației fiscal-bugetare a României în anul 2025 și estimări pentru 2026.
Deficitul bugetar efectiv anunțat de Ministerul Finanțelor pentru finalul lui 2025 este de 8,4% din PIB (metodologie cash și ESA), fiind egal cu estimarea Comisiei Europene din noiembrie 2025. De asemenea, este cu 7 miliarde lei mai mare și cu 0,3 puncte procentuale mai mic decât cel din anul precedent.
Conform prognozei Comisiei Europene, România va încheia anul curent cu un deficit bugetar structural de 7,9% din PIB, în scădere față de 9% în anul anterior. Structura deficitului rămâne îngrijorătoare, cu componenta primară a deficitului de 5,3% din PIB și dobânzile de 3,1% din PIB (în creștere față de 2,4% în anul precedent). Aceasta reflectă incidența împrumuturilor masive de pandemie, incertitudinea politică și impactul războiului din Ucraina.
România va trece de la regula 888 în 2025 (8,4% deficit efectiv, 7,9% deficit structural, 7,9% deficit de cont curent față de PIB) la regula 666 în 2026 (6,2% deficit efectiv, 5,6% deficit structural, 6,4% deficit de cont curent). Fără implementarea Planului de Relansare Economică și fără reforme fiscale echitabile bazate pe progresivitate, deficitele vor fi greu de redus, în perioada 2027-2030, la 4-5% din PIB.
Comparativ cu alte state UE, dacă în 2025 România va avea cel mai ridicat procent de deficit bugetar din PIB (8,4%), peste Polonia (6,8%) și Franța (5,5%), anul următor Polonia va fi statul UE cu cel mai mare deficit (6,3%), depășind România (cu 6,2%), iar în 2027 situația similară se va menține.
În 2025, 13 țări din UE27 vor avea deficit bugetar efectiv egal sau peste nivelul de 3% din PIB, cu media la nivelul Zonei Euro de 3,2%, iar în UE 27 de 3,3%. În anii următori, media deficitului va suferi o ușoară deteriorare.
Privind sustenabilitatea deficitului bugetar, se estimează că pentru 2025, deficitul de 8,4% din PIB ar putea stabiliza ponderea datoriei guvernamentale în PIB la un nivel sustenabil, de circa 3,8%, aproape sub ținta de 4%. În 2026, acest nivel ar fi de 3,7%, fiind semnificativ sub ținta de 6,2% de deficit estimată pentru acel an.
Comparativ, pentru Polonia nivelul de deficit care ar menține ponderea datoriei în limitele sustenabilității se estimează la 3,5%, pentru Slovacia la 2,8%, iar pentru Ungaria la 3,4% din PIB, în raport cu estimările Comisiei Europene.
În privința poverii datoriei publice, estimările indică creșteri de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,1% în 2025 și 61,1% în 2026, poziție situată la jumătatea clasamentului UE. Ponderea datoriei TB sub pragul de sustenabilitate de 52% și sub limita Maastricht de 60% se va menține în 2025, cu creșteri în anii următori (Infografic 2).
Din analiza situației datoriei publice reiese că, prin strategia eficientă de gestionare implementată de Direcția de Trezorerie, structura datoriei este încă sustenabilă. Extinderea maturităților, reducerea riscului valutar, diversificarea surselor de finanțare și un raport bun între bid și cover pentru titlurile de stat sunt aspecte pozitive. Ponderea datoriei pe termen scurt, de 5,8%, este moderată, iar maturitatea este rezonabilă.
4. Structura consolidării fiscal-bugetare în 2025 și predicții pentru 2026
Conform analizei macroeconomice, procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să fie echilibrat, bazat pe creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor bugetare. România nu poate efectua ajustări doar prin reduceri de cheltuieli, ci trebuie să aibă și o strategie de creștere a veniturilor.
Proiecțiile Comisiei Europene indică o ajustare dezechilibrată pentru România în 2026: 40% din reducerea deficitului va proveni din creșterea veniturilor (de la 35,7% la 36,6% din PIB), iar 60% din reducerea cheltuielilor (de la 44,1% la 42,8%). Această structură evidențiază lipsa de echitate a măsurilor de consolidare bugetară naționale.
În plus, prognoza indică faptul că, în 2026, România va realiza cea mai severă reducere a deficitului, în principal prin diminuarea cheltuielilor publice (Infografic 3).
După 2026, riscurile asupra stabilității financiare rămân semnificative. Finanțarea strict necesară a cheltuielilor rigide și investițiilor, în condițiile reducerii fondurilor europene și a angajamentelor de sprijin pentru Ucraina și Moldova, vor complica menținerea traiectoriei de consolidare.
Singura soluție viabilă constă în o consolidare fiscal-bugetară bazată pe progresivitate și stimularea creșterii economice prin măsuri de relansare axate pe investiții și exporturi, în special în sectoare cu valoare adăugată tehnologică ridicată.
RECOMANDAREA AUTORULUI
Economia României încetinește și se confruntă cu inflație, iar sistemul european de reglementare devine tot mai ineficient. În aceste condiții, stagnarea devine principala amenințare pentru stabilitatea financiară.
Guvernul României a depus a patra solicitare de plată din PNRR. Ministrul Dragoș Pîslaru precizează că valoarea totală depășește 2,6 miliarde euro.
