Economia României înregistrează o încetinire semnificativă și semnale de incertitudine privind perspectivele viitoare. În primul semestru al anului 2025, creșterea economiei naționale a fost de doar 0,3% comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, cele mai importante instituții financiare internaționale și-au revizuit în scădere previziunile, din cauza măsurilor de consolidare fiscală și a inflației ridicate. România deține în prezent cea mai mare rată a inflației din Europa, aproape 9%.

Situație dificilă a economiei României

Creșterea economică a încetinit vizibil, investițiile private sunt prudente, iar presiunile asupra bugetului public limitează capacitatea statului de a susține sectorul economic. În acest context, sistemul bancar rămâne principalul canal de finanțare pentru companii, întreprinderi mici și mijlocii, precum și pentru gospodării. Mai mult, premierul Ilie Bolojan afirmă că țara se află într-o situație economică precară și este foarte posibil ca România să intre în recesiune tehnică.

Dificultățile interne reflectă o problemă mai amplă, care afectează întreaga Uniune Europeană. Pentru prima dată după criza financiară, principalul risc pentru stabilitatea financiară a Europeanei nu mai este fragilitatea instituțiilor bancare, ci stagnarea economică. Economia continentului a evoluat lent în timp și a devenit mai vulnerabilă, evitând riscuri pentru investiții și dezvoltare.

Reglementările europene sunt prea complexe, lente și rigide pentru economia actuală

Miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene au solicitat în unanimitate Comisiei Europene să simplifice și să eficientizeze cadrul de reglementare financiară. Pentru întâia dată, toate statele membre, deși cu interese divergente, au recunoscut că sistemul de reglementare european este prea complicat, lent și solicitant pentru economia contemporană. După peste un deceniu, zona euro se confruntă cu restricționarea capacității băncilor de a finanța economia reală, în condițiile unui context geopolitic instabil, cu costuri ridicate pentru tranziții și o competiție mondială acerbă, ceea ce reprezintă un pericol real.

Creditele bancare reprezintă aproximativ 80% din finanțarea datoriilor companiilor

Economia europeană se bazează pe creditele bancare, care asigură în jur de 80% din finanțarea datoriilor companiilor majore. Problema se agravează din cauza suprapunerilor de reglementări, care, pe lângă cerințele de capital, impun rambursări suplimentare și așteptări conservatoare, funcționând ca niște obligații noi de capital. Estimările indică că aceste cerințe reduc potențialul de finanțare al instituțiilor bancare europene cu între 2,4 și 4,1 trilioane de euro, echivalentul a 100 de milioane de credite pentru întreprinderi mici și mijlocii, 20 de milioane de ipoteci sau investiția totală pentru tranzițiile verzi, digitale și de apărare ale Europei.

Modalități de abordare ale altor economii majore în fața acestei situații

Pe măsură ce Europa întârzie măsurile necesare, alte economii încearcă să ajusteze politicile. Statele Unite au relaxat anumite aspecte ale regulamentului „Basel III” și au redus cerințele de capital pentru a stimula creditarea și investițiile. Marea Britanie a urmat exemplul SUA, iar Banca Angliei a revizuit în scădere cerințele de capital pentru a elibera resurse pentru finanțare. Mesajul comun al Washington-ului și Londrei este clar: „Pentru a susține creșterea economică, nu se pot restrânge în continuare sursele de finanțare ale economiei”.

Europa dispune de resurse adecvate, bănci solide, companii competitive și un potențial impresionant de inovare. Ceea ce lipsește este un cadru care să convertească stabilitatea într-un mecanism de promovare a creșterii economice, nu în obstacol. Directorul executiv al JPMorgan afirmă că vulnerabilitatea Europei nu reprezintă doar o problemă internă, ci și un risc global; o Europă stagnantă devine mai dependentă, mai fragilă și mai puțin relevantă la nivel strategic.

Recomandarea autorului:

România încetinește, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii adoptă bugete predictibile și urmăresc performanță economică, în timp ce România se află la polul opus. Bolojan anunță prelungirea exercițiului bugetar actual până în ianuarie 2026.

România înregistrează cea mai ridicată rată a inflației din UE. Media europeană este de 2,4%, în timp ce noi ne apropiem de 9%, dublu față de cea a următoarei țări din top.