Un nou studiu realizat de Columbia Journalism Review relevă limitele motoarelor de căutare bazate pe inteligență artificială. În ciuda promisiunilor de eficiență sporită față de metodele tradiționale, datele arată că aceste instrumente oferă răspunsuri incorecte într-un procent îngrijorător.

Cercetarea, coordonată de Tow Center for Digital Journalism, a analizat opt modele AI, inclusiv ChatGPT Search de la OpenAI și Gemini de la Google. Rezultatele au fost alarmante: peste 60% dintre răspunsurile furnizate de aceste modele au fost incorecte. Chiar și modelul considerat cel mai precis, Perplexity AI, a greșit în 37% din cazuri. În contrast, Grok 3, chatbot-ul lui Elon Musk, a oferit răspunsuri incorecte în 94% din situații.

Rezultatele AI

Unul dintre principalele probleme ale acestor instrumente AI constă în oferirea de răspunsuri incorecte cu un nivel ridicat de încredere. Spre deosebire de motoarele de căutare clasice, care oferă link-uri către surse externe, modelele AI generează răspunsuri direct, fără a îndruma utilizatorii către publicații avizate.

Studiul a verificat precizia instrumentelor cu întrebări simple, cum ar fi identificarea titlului unui articol, a publicației, a datei și a URL-ului. În peste jumătate din situații, modelele AI au eşuat. De exemplu, ChatGPT Search a furnizat link-uri incorecte în aproape 40% din cazuri şi nu a oferit nicio sursă în 21% din teste.

Această problemă de acurateţe afectează nu doar utilizatorii, ci şi publicaţiile online. Dacă indivizii accesează informaţii direct din chatboţi, fără a vizita sursele originale, mediile de informare riscă să piardă vizitatori şi venituri.

Viitorul căutărilor: o alternativă reală AI?

În pofida promovării inteligenței artificiale ca viitor al căutării pe internet, studiul pune la îndoială fiabilitatea sa. Chiar Google a introdus un mod „AI Mode” care oferă doar răspunsuri generate de Gemini, în locul linkurilor către site-uri. Dacă aceste modele continuă să furnizeze răspunsuri incorecte, riscul de dezinformare la scară largă este real.

Un alt aspect îngrijorător este tendinţa AI de a „inventa” informaţii, ignorând situaţiile în care nu deţin cunoştinţe corecte. Microsoft Copilot, de exemplu, a refuzat să răspundă la anumite întrebări, demonstrând că aceste modele nu sunt pregătite să înlocuiască căutarea tradiţională, mai ales în domeniile unde acurateţea este crucială.

În concluzie, în lumea digitală în continuă evoluţie, este vital să fim conştienţi de limitele tehnologiei pe care o folosim. Pentru informaţii precise şi surse verificate, AI nu reprezintă încă o alternativă fiabilă la metodele clasice de căutare online.

Până când aceste tehnologii vor atinge un grad superior de acurateţe şi transparenţă, este important să ne bazăm pe metode tradiţionale de căutare. Verificarea surselor, compararea informaţiilor din mai multe surse şi utilizarea motoarelor clasice de căutare rămân cele mai sigure modalităţi de a obţine date corecte şi de încredere. Chiar dacă AI promisiunea unui viitor al căutării mai rapid și personalizat, scepticisimul și verificarea surselor rămân esențiale.