La 200 de zile de mandat, este oportun să realizăm o analiză a principalelor realizări ale președintelui nostru în beneficiul țării.

1. A câștigat alegerile din 20 mai; un număr semnificativ de alegători l-au votat pentru a evita dezastrul, fiind victima alegerii unui lider controversat.

2. Începând cu 21 mai, a inițiat campania pentru al doilea mandat, acesta reprezentând principalul său obiectiv. Un exemplu în acest sens: pe 1 decembrie, a fost în centrul atenției, realizând cele mai multe selfie-uri din istorie, comparativ cu toți ceilalți președinți la un loc.

3. A numit în funcția de prim-ministru pe Ilie Bolojan, după negocieri lungi. Inițial, președintele preferase un tehnocrat pentru Palatul Victoria. De atunci, nu îl mai menționează nici pe Bolojan, nici pe Ilie — considerând probabil că astfel nu transferă capital politic și nu îl consacră pe acesta. Deși l-a numit, nu face referire la el public; nu s-a implicat în momentele critice ale mandatului premierului. Înainte de alegerile pentru Primăria Capitalei, a declarat: „Coaliția va rezista”, indicând că susține coaliția, nu neapărat guvernul sau premierul.

4. A încercat să îl numească ca și consilier pe avocatul Zbârcea MÎRGA, însă reacția publicului a determinat renunțarea. În cele din urmă, l-a ales pe un alt jurist, Lazurcă, mai puțin expus media.

5. A renunțat la promisiunea de majorare a TVA, formulată în campanie electorală cu ajutorul unei declarații teleghidate, semnată și prezentată la televizor. În loc, a optat pentru o abordare flexibilă în politica fiscală.

6. Nu a inițiat investigarea SRI și SIE pentru responsabilități legate de problemele recente în alegeri. În schimb, intenționează să utilizeze aceste servicii pentru combaterea corupției, asumându-și personal această responsabilitate. Aceasta implică amânarea numirii conducerii SRI și schimbarea șefului SIE, de teamă ca aceste structuri să nu fie folosite împotriva sa. O realizare discutabilă, inegalabilă cu performanțele predecesorilor săi.

7. A contestat la Curtea Constituțională legea privind combaterea extremismului, adoptată fără opoziție, inclusiv din partea formațiunii AUR. Gestul a stârnit reacții negative din partea comunității evreiești și a unor organizații internaționale. CCR a respins solicitarea sa, dar acesta a retrimis legea în Parlament, continuând demersul. În prezent, aplicarea legislației este suspendată.

8. A decorat o singură persoană, Ion Vasile Banu, fost soldat în trupele naziste, implicat în pogromurile din 1941 și alte atrocități din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, precum și în participarea la invadarea teritoriului sovietic. Cunoașterea acestui fapt explică motivul pentru care președintele refuză legea împotriva extremismului și negării Holocaustului: dacă legea ar fi fost în vigoare, ar fi fost sancționat sever. Aceasta a declanșat proteste ale unor istorici și organizații pentru memoria Holocaustului.

Imaginea sa a fost astfel asociată cu nostalgicii mișcărilor fascisto-legionare și simpatizanți ai liderilor Ion Antonescu și Corneliu Zelea Z linski, aspect semnificativ. În cele din urmă, președintele se proclamă reprezentantul tuturor românilor.

Comentariu despre Nicușor Dan de către CTP: „Susținerea candidaturii lui C. Drulă pentru Primăria Capitalei a fost, în mod surprinzător, o decizie ilogică”

9. În campania pentru Primăria Capitalei, l-a sprijinit, deși era clar că șansele sale erau inexistente, pe C. Drulă, chiar și în condițiile unor materiale negative împotriva candidatului rival, Ciprian Ciucu. Partea echipei de campanie a domnului Dan a fost preluată de către candidatul PSD, Băluță, simpatizant al Nicușor Dan, intenționându-se reducerea voturilor pentru Ciucu. Dacă Băluță ar fi câștigat, ar fi reprezentat o victorie politică pentru președinte. În final, nu a avut sorți de izbândă, dar a făcut încercări. În prezent, tăcerea sa față de noul primar al Capitalei denotă o poziție observată cu atenție.

10. De la începutul de ordin mondial de nivel tectonic, după al Doilea Război Mondial, se constată o schimbare radicală în politicile globale: retragerea Statelor Unite din sprijinul pentru Ucraina în contextul presiunilor Rusiei, dorința de destrămare a Uniunii Europene prin relocarea producției în propria țară și sancțiuni asupra companiilor digitale americane deținute de Elon Musk. Departamentul de Stat cere ca mecanismele de apărare ale NATO să fie preluate de Europa, în același timp anticipând o înlocuire a NATO cu o nouă organizație, BLASTO, formată din SUA și Rusia, dacă Rusia ar ocupa teritoriile revendicate, inclusiv Novorossia. Întreaga strategie pensionează rolul UE și NATO, lăsând drumul liber pentru noi alianțe regionale, precum și pentru o situație de conflict între mari puteri, cu impact asupra României și regiunii.

11. În final, Nicușor Dan adesea aduce un aer de veselie națiunii prin comportamentul său relaxat și zâmbete frecvente.

Acesta este bilanțul. Dacă am omis ceva, vă rugăm să ne aduceți la cunoștință. Așteptăm de asemenea opiniile dumneavoastră despre perspectivele viitoare.