Sportul românesc înregistrează o creștere a fenomenului de violență în activitatea sportivă. Din ce în ce mai mulți copii dezvăluie abuzurile suferite anterior, iar cazurile devin publice.
ProSport a publicat recent un incident în care un antrenor de polo pe apă și-ar fi lovit elevul cu o palmă direct în față. Există însă numeroase situații în care minorii nu reacționează. De-a lungul timpului, am prezentat cazuri grave din gimnastica artistică și alte discipline sportive.
Opinia lui Cristian Jura despre creșterea violenței în sport
Am solicitat punctul de vedere al lui Cristian Jura, specialist în drept sportiv atât național, cât și internațional, care poate oferi recomandări utile pentru sportivi.
Discuția a fost extinsă, însă am extras principalele teme, relevante atât pentru copii, cât și pentru părinți, mai ales în ceea ce privește reacția corectă în situațiile de furie.
Prosport: Numărul cazurilor în România în care sportivii reclamă tratament neadecvat, abuzuri, hărțuire, discriminare, agresiuni verbale din partea antrenorilor, precum și încălcări ale principiilor de protecție a minorilor, crește semnificativ. Au fost semnalate incidente în gimnastică, natație, bob și sanie, fotbal, scrimă, polo pe apă și handbal, printre altele. De ce nu se gestionează aceste situații eficient și prompt? Ce lipsește din sistem?
Cristian Jura: Această temă sensibilă se află în prezent într-un ansamblu de reglementări care se intersectează. Reglamentele federațiilor sportive, fie naționale, fie internaționale, se suprapun peste legislația națională, care ancora nu este foarte clară în domeniul sportului.


Protecția minorilor se află la confluența unor mentalități diverse: pe de o parte, credința că performanța sportivă necesită antrenamente extrem de dure, uneori depășind limitele, iar pe de altă parte, convingerea că sportul trebuie să fie o experiență sigură, pozitivă și plină de bucurie pentru toți.
Ce reprezintă, mai exact, conceptul de protegare?
Conform Politicii și Procedurilor de protecție pentru copii în sport – tds 2014 – 2020, protecția minorilor presupune responsabilitatea cluburilor, asociațiilor sportive și federațiilor de a asigura un mediu sigur și plin de satisfacții pentru toți participanții, prevenind experiențele abuzive sau dăunătoare în activitățile sportive, indiferent de nivelul de performanță, de capacitatea fizică sau mentală a copiilor implicati.
Se poate apela la 119, sau 112, pentru cazuri de abuz
Ce semnifică abordarea protecției într-un cadru de reglementare ambiguu și ce impact are aceasta asupra sportivilor?
Protecția minorilor se află în zona de intersecție între regulamentul Comitetului Internațional Olimpic, regulamentele federațiilor internaționale și naționale, precum și legislația națională, care momentan nu are o lege specifică dedicată combaterii abuzurilor în activitatea sportivă.
Ce poate face un sportiv care se consideră victima unui abuz? Are posibilitatea de a-și apăra drepturile?
Sportivii abuzați pot depune plângere fie la comisiile de disciplină ale federațiilor sportive, fie la autoritățile publice. În România, legislația anti-bullying acționează în mod eficient împotriva hărțuirii în mediul școlar, oferind protecție și intervenție.
Un instrument mai puțin cunoscut este Procedura pentru gestionarea cazurilor de violență asupra elevilor și personalului din școli, conform Ordinului de ministru nr. 6.235/2023, ce include situații de violență în afara mediului școlar, cu implicare și în mediul extracurricular.
Articolul 102 a fost actualizat
Faptele de violență verbală, fizică, psihologică—bullying, agresiuni emoționale, sexuale, sociale, culturale, cibernetice—precum și orice alte comportamente care pot afecta sănătatea sau integritatea beneficiarilor din învățământ sunt gestionate de Direcția Siguranță Școlară din cadrul Poliției Române.
Oricine suspectează sau devine victimă a unei forme de violență asupra copilului trebuie să sune la 119?
Numărul 119 este gratuit și este operat de personalul specializat în protecția copilului și asistenta socială, disponibil din orice rețea de telefonie fixă sau mobilă.
O modificare importantă în Legea nr. 272/2004 privind drepturile copilului, în vigoare din 2024, prevede că: „În cazul abuzului, neglijenței, exploatării sau violenței asupra copilului, angajatorii care asigură îngrijirea, creșterea și educația copilului, au obligația de a sesiza de urgență organele de urmărire penală și de a dispune îndepărtarea persoanei responsabile din mediul copilului.”
Este nevoie de o abordare unitară a situațiilor de abuz
Un sportiv care suspectează că a fost victimă a unui abuz are la dispoziție atât posibilitatea de a reclama în cadrul federației sportive, cât și de a se adresa autorităților statului pentru soluționare.
Ce măsuri pot fi luate pentru standardizarea și clarificarea procedurilor împotriva abuzurilor în sport?
Este necesară o gestionare centralizată a acestor situații, precum și clarificări legislative, pentru a stabili exact care instituție are competența de a soluționa astfel de cazuri.
