Guvernul își asumă responsabilitatea în cadrul plenului reunit al Parlamentului, marți. Ședința începe la ora 14:30, într-un context festiv dedicat Zilei Naționale a României, urmând să fie exprimată responsabilitatea Guvernului pentru anumite proiecte de legislație.

Este a doua oară când Executivul își asumă un proiect, de această dată cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Deși avizul este negativ, acesta este doar unul consultativ și nu împiedică adoptarea legii, astfel că nu estă motiv ca legea să fie respinsă de Curtea Constituțională, spre deosebire de prima încercare.

Diferența între cele două forme ale proiectului constă în majorarea perioadei de tranziție pentru pensiile magistraților de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. În următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește gradual cu câte un an, ajungând la 65 de ani în anul 2042.

Reforma nu este susținută de magistrați, toate instanțele de judecată din țară exprimând opoziție, fiind posibil ca Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) să depună o nouă sesizare la Curtea Constituțională, similară cu cea făcută anterior de către Guvern. În data de 20 octombrie, judecătorii Curții au admis sesizarea privind neconstituționalitatea reformei pensiilor de serviciu.

Magistrații contestă modul de calcul al pensiei. Potrivit proiectului, pensia va fi calculată la 70% din salariul brut, în timp ce aceștia doresc ca aceasta să fie calculată la 65% din salariul net.

Guvernul accelerează reformarea pensiilor speciale ale magistraților pentru a îndeplini jaloanele stabilite în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Premierul Bolojan afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru sustenabilitate și pentru accesarea fondurilor europene. România trebuie să atingă trei obiective din PNRR până vineri, inclusiv reforma pensiilor speciale ale judecătorilor și procurorilor, pentru a evita pierderea a aproximativ 800 de milioane de euro.

Ilie Bolojan a declarat că proiectul include schimbări importante pentru corectarea dezechilibrelor și pentru stabilirea unui sistem durabil pe termen lung.

„Proiectul de lege pentru pensiile magistraților se bazează pe trei motive principale: facilitarea accesului la fonduri europene, promovarea unei justiții echitabile prin corectarea unor nedreptăți precum pensionarea anticipată și pensia egală cu ultimul salariu, precum și stabilizarea sistemului de pensii pentru perioada următoare”, a afirmat Bolojan.

Premierul a explicat principalele elemente ale propunerii legislative.

„Pensia va fi calculată la maximum 70% din salariul net din ultimul salariu, durata de muncă necesară pentru pensionare va crește de la 25 de ani la 35 de ani, iar vârsta de pensionare va crește de la 48 și 50 de ani la 65 de ani, într-o perioadă de tranziție de circa 15 ani”, a explicat Bolojan.

Conform noilor reguli, cuantumul pensiei va fi de 55% din media salariilor brute din ultimii cinci ani, cu plafon de 70% din indemnizația netă din ultimul an, iar vârsta de pensionare va crește progresiv până în anul 2041.