Taxele și tarifele de transport influențează semnificativ creșterea costurilor la energie electrică în România, plasând țara pe primul loc în Uniunea Europeană în raport cu puterea de cumpărare – de aproape patru ori mai costisitor decât în Ungaria, care are cel mai redus preț relativ. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă și expert în energie, explică pentru „Adevărul” ce măsuri pot fi încă adoptate.

România a înregistrat o creștere semnificativă a costului energiei electrice, ceea ce generează inflație, scăderea puterii de cumpărare, relocate industriale și accentuarea vulnerabilităților sociale.

România ocupă în iulie 2025 locul 10 în Europa la prețul energiei, fără ajustare pentru puterea de cumpărare

Analizând prețurile energiei electrice, inclusiv taxele totale, pentru consumatorii rezidențiali din UE în iulie 2025, observăm că România se află pe primul loc în Europa în raport cu puterea de cumpărare, având cea mai mare creștere a tarifelor la energie electrică între lunile iunie și iulie 2025, fiind de peste două ori mai mare decât cea mai înaltă creștere din Europa. În luna iulie 2025, România se plasează pe locul 10 în clasamentul prețurilor energiei electrice pentru populație, fără ajustare pentru puterea de cumpărare.

Ungaria, cele mai mici tarife pentru energie

Deși România dispune de resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie și un mix energetic echilibrat, incluzând energie nucleară și regenerabilă, prețurile energiei electrice rămân ridicate în raport cu nivelul veniturilor populației.

În luna iulie 2025, România a înregistrat pentru consumatorii rezidențiali cel mai ridicat tarif la energie electrică raportat la puterea de cumpărare în Europa.

Tariful în România este de patru ori mai mare decât cel mai mic preț comparativ cu Ungaria, care are cel mai redus cost relativ pentru energie electrică raportat la puterea de cumpărare.

Factorii care au condus la această situație

Situația actuală are multiple cauze, evidențiază Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, ce enumeră:

• Piața energetică europeană – prețurile la energie în România sunt influențate de evoluțiile din piața comună europeană, unde cotările pot urca în funcție de ofertă și costurile combustibililor fosili.
• Taxele și tarifele de transport și distribuție – reprezentând jumătate din factura finală la energie, acestea sunt mult mai mari comparativ cu alte state europene.
• Lipsa investițiilor în infrastructură – rețelele vechi, pierderile tehnologice și costurile de întreținere se reflectă în tarifele finale.
• Speculațiile și volatilitatea pieței – liberalizarea fără o reglementare corespunzătoare a permis fluctuații mari de prețuri, influențate de abateri de pe piață.
• Tranziția energetică – investițiile în surse ecologice, stocare și rețele moderne necesită costuri inițiale ridicate, recuperate treptat prin tarife mai mari.

Riscul de pierdere a competitivității economice a României

„Fără o reducere a prețului energiei electrice, România riscă să își piardă avantajele competitive și să accentueze neuniformitățile sociale. Costurile ridicate ale energiei afectează direct industriile, agricultura și sectorul serviciilor, determinând creșterea prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a populației. În plus, companiile românești devin mai puțin atractive pentru investiții, fiind dezavantajate în comparație cu alte țări unde energia este mai accesibilă și stabilă.

Pe termen lung, tarifele mari la energie pot încetini dezvoltarea economică, genera inflație și crește migrația forței de muncă, pe măsură ce cetățenii caută condiții mai favorabile în alte state. De asemenea, lipsa măsurilor pentru protecția consumatorilor vulnerabili poate duce la creșterea sărăciei energetice, afectând numeroase gospodării din zonele rurale”, explică Dumitru Chisăliță.

Posibile măsuri pentru îmbunătățire

Întrebat despre soluțiile existente, expertul în energie Silviu Gresoi afirmă pentru „Adevărul” că încă se pot implementa măsuri pentru stabilizarea tarifelor.

„România continuă să fie afectată de fluctuațiile din piața angro de energie. În perioadele în care producția internă scade, fie din cauza secetei, fie din cauza lipsei de vânt, prețurile cresc rapid, iar țara este nevoită să importe energie scumpă din exterior. Problema majoră? Investițiile în centrale noi au fost insuficiente, iar cele existente nu au fost modernizate corespunzător în raport cu ritmul european.

Această situație face ca sistemul energetic să fie rigid și dificil de adaptat. În plus, rețelele de transport și distribuție pierd mai multă energie în comparație cu media europeană, ceea ce se traduce direct în costuri mai mari pentru consumatori. Deși tarifele pe kilowatt-oră nu sunt cele mai mari din Europă, salariile mici amplifică impactul creșterii tarifelor asupra populației.

Ce soluții sunt necesare? Investiții urgente în producție locală, în special în energie regenerabilă, hidroenergie și proiecte nucleare. Este important și contractele pe termen lung, precum acordurile PPA, pentru stabilitate și reducerea riscului fluctuațiilor de pe piața spot.

Modernizarea și digitalizarea infrastructurii vor reduce pierderile și vor scădea costurile. În perspectivă, sprijinul direct acordat persoanelor vulnerabile este esențial pentru a diminua impactul negativ. Pe termen lung, majorarea producției și eficientizarea sistemului sunt singurele modalități de a menține prețurile stabile și de a alinia România la standardele europene”, afirmă specialisul.

Autorul subliniază exemple despre facturile de energie electrică plătite de consumatori și costurile suplimentare în absența plafonării tarifelor.