Tema referendumului a fost readusă în discuție în ședința tensionată a coaliției de marți. Un nou subiect de dispută și controverse, deoarece coaliția avansează dificil în ultima perioadă, blocată pe teme precum reforma administrației și alegerile pentru Primărie, subiect care a fost în cele din urmă clarificat. De obicei, referendumurile s-au organizat în perioadele premergătoare alegerilor și au fost folosite de politicieni ca instrumente electorale pentru teme care provoacă polarizare, emoție sau interes. “Instrumentul” a fost introdus de Traian Băsescu, adoptat de Liviu Dragnea, continuat de Klaus Iohannis și ulterior preluat de Nicușor Dan, fiind recent reactivat de USR și UDMR.

După ce Curtea Constituțională a respins, pentru moment, proiectul privind reforma pensiilor pentru magistrați, în grabă, mulți politicieni au relansat subiectul referendumului în spațiul public. Primul a fost Dominic Fritz, care a declarat că „în cazul respingerii pe fond a legii, dacă nu este constituțional să desființăm pensiile speciale, USR va propune un referendum pentru modificarea Constituției.”

În cadrul ședinței coaliției și cu sprijinul UDMR, s-a decis organizarea unui referendum pe tema pensiilor magistraților.

„Eu aș propune un referendum cu întrebarea: ‘Sunteți de acord ca vârsta de pensionare să fie egală pentru toți cetățenii? Da/Nu’. Sunt sigur că 90% dintre oameni s-ar prezenta la vot și ar vota ca vârsta de pensionare să fie aceeași pentru fiecare, indiferent dacă este în armată, în magistratură sau în poliție”, a afirmat Kelemen Hunor pentru Agerpres.

Un nou referendum în București?

Și Vlad Gheorghe (DREPT) a solicitat premierului Ilie Bolojan organizarea unui referendum pentru desființarea sectoarelor din București, concomitent cu alegerile pentru Capitală, programate pe 7 decembrie.

„Îi solicit lui Ilie Bolojan să organizeze un referendum pentru desființarea sectoarelor și a județului Ilfov, odată cu alegerile pentru Primărie”, a spus Vlad Gheorghe.

De ce s-a retras PSD de la masa coaliției

Liderii PSD au părăsit ședința coaliției de marți și au ieșit din Palatul Victoria în jurul orei 16:00. Neînțelegerile au apărut din cauza proiectului de lege privind reforma pensiilor pentru magistrați, conform surselor Gândul.

PSD a plecat după declarațiile lui Ilie Bolojan, care a spus că va gestiona exclusiv problema pensiilor speciale. Premierul a refuzat formarea unui grup de lucru în cadrul coaliției, așa cum ceruse Sorin Grindeanu.

„Este o dovadă de nepăsare. Să încerci să esuezi și să continui la fel cu speranța unor rezultate diferite. Dânsul și-a pierdut credibilitatea pe acest subiect; nimeni din CSM, ÎCCJ sau asociațiile magistraților nu vor să discute cu el. De aceea, era nevoie de o altă abordare”, afirmă surse din PSD pentru Gândul.

Mutarea lui Ciprian Ciucu

Imediat după decizia CCR, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu și-a exprimat susținerea pentru un referendum privind „eliminarea privilegiilor”.

„Sunt de acord că această blocadă poate fi depășită rapid cu o lege susținută de un referendum prin care cetățenii să decidă dacă doresc echitate socială și eliminarea privilegiilor. Cred că ar fi oportun ca acest referendum să fie organizat odată cu alegerile parțiale de anul acesta”, a scris liderul Sectorului 6 pe rețelele sociale.

După ședința coaliției de marți, inițiativa lui Ciprian Ciucu și-a pierdut avântul. „Astăzi, am convenit în coaliție să evităm orice nou referendum legat de pensiile speciale ca soluție pentru deblocarea relației cu CCR. Soluția trebuie să fie conformă prevederilor constituționale și politice”, a declarat liderul PNL.

Precedente fără efecte concrete

În ultimii 16 ani, România a organizat mai multe referendumuri, însă niciunul nu a fost ulterior transpus în legislație, rămânând fără efecte legale concrete.

• 2009 – Referendum pentru trecerea la Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la 300, validat, dar nesupus legislativ.
• 2018 – Referendum pentru familie, inițiat de Liviu Dragnea și Coaliția pentru Familie, care nu a fost validat din cauza prezenței scăzute.
• 2019 – Referendum pentru justiție, inițiat de președintele Klaus Iohannis, validat, dar fără modificări legislative ulterioare.
• 2024 – Referendum local în București pentru teme administrative și sociale (repartizarea impozitelor, centralizarea autorizațiilor de construire, combaterea drogurilor în școli, propus de PSD), cu rezultat favorabil, dar nesupus legislației.

Colaj: Mediafax + Facebook + Shutterstock

RECOMANDAREA AUTORULUI: