Moralul companiilor germane a scăzut considerabil în luna septembrie, un indiciu al scăderii încrederii în guvern. Întreprinderile nu mai au încredere că autoritățile vor reuși să stimuleze economia. Conform unui studiu publicat miercuri de institutul Ifo, nivelul de încredere al firmelor a coborât la 87,7 puncte, față de 88,9 în august. Experții anticipau o ușoară ameliorare, în special din cauza promisiunilor guvernului privind un ajutor financiar consistent.

„Scăderea surprinzător de pronunțată diminueză optimismul unei recuperări economice rapide”, a avertizat economistul Robin Winkler, de la Deutsche Bank.

Prioritate: cheltuieli militare și simplificare birocratică

În timp ce Friedrich Merz a pledat în Bundestag pentru un buget axat pe apărare, securitate și simplificarea birocrației, mediul de afaceri și-a exprimat nemulțumirea: măsurile anticipate întârzii prea mult.

„Nu avem timp de pierdut: țara noastră trebuie să simtă îmbunătățirile acum”, a declarat cancelarul Germaniei, însă percepția generală rămâne pesimistă.

Studiul Institutului Ifo din München, unul dintre cele mai importante institute de cercetare economică din Germania, prezintă o imagine sumbră: companiile nu doar că sunt tot mai nemulțumite de condițiile actuale, dar și așteptările pentru viitor au scăzut vizibil, demonstrând temerea mediului de afaceri german pentru o stagnare prelungită a economiei.

Încrederea în guvern scade la germani

Acest semnal de alarmă este completat de datele publicate marți de S&P Global, care, deși arată o creștere accentuată a sectorului privat – cea mai puternică din ultimul an, evidențiază că descreșterea comenzilor noi în servicii și industrie pune la îndoială sustenabilitatea recuperării.

Lipsa de încredere nu afectează doar firmelor. Un sondaj reprezentativ, publicat în aceeași zi de presa germană, arată că doar 28% dintre cetățeni mai au încredere că actualul guvern – Uniunea Creștin-Democrată și Partidul Social-Democrat, pot redresa economia, față de 43% în luna mai.

Scăderea este semnificativă și reflectă nemulțumirea crescândă a populației față de direcția economică a țării.