Judecătorii și procurorii solicită premierului retragerea proiectului privind pensiile speciale.

Organizațiile profesionale ale magistraților susțin că modificarea pensiilor speciale va afecta negativ sistemul judiciar, influențând stabilitatea și eficiența justiției.

Magistrații au solicitat prim-ministrului retragerea proiectului de lege referitor la pensiile de serviciu.

„În urma solicitării Asociației Magistraților din România (AMR), Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Asociației Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociației Procurorilor din România (APR), premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu reprezentanții acestora la data de 11 august 2025, invitând și alte asociații profesionale.”

În cadrul discuției, liderii asociațiilor profesionale au cerut retragerea proiectului de lege, argumentând că acesta afectează grav independența justiției – un pilon al statului de drept – principiul căruia România este obligată să i se conformeze.

Organizațiile AMR, UNJR, AJADO și APR au explicat că proiectul de lege, susținut de prim-ministru, are consecințe negative vizibile asupra justiției, stabilității și eficienței sistemului judiciar.

Acestea au arătat că un proiect cu astfel de implicații nu poate fi acceptat, mai ales fără consultarea sistemului judiciar, studii de impact și luând în calcul efectele pe termen scurt, mediu și lung.

O astfel de atitudine unilaterală, însoțită de campanii publice negative și agresive, este inacceptabilă.

Acceptarea unui astfel de precedent ar însemna afectarea puterii judecătorești în raport cu celelalte autorități.

De asemenea, magistrații au subliniat că reforma pensiilor a fost finalizată, legea fiind în vigoare din 2024, după consultări și avize internaționale.

Redeschiderea discuției, un an mai târziu, este nejustificată și contravine principiilor de transparentă și corectitudine.

Statul de drept impune, conform expertizei internaționale, certitudine juridică, independența funcțională a magistraților, un dialog loial cu sistemul judiciar și proporționalitatea în decizii, toate condiții ignorate de proiectul de lege.

În prezent, lipsa predictibilității privind statutul magistraților influențează negativ atractivitatea profesiei și calitatea justiției.

În plus, obiectivele declarate publice de către prim-ministru nu sunt susținute de argumente și date reale.

Exemple de inconsistențe:

1) Proiectul nu vizează limitarea posibilității unor pensii mai mari decât salariile, conform legilor în vigoare.

2) Nu are legătură cu clarificarea bazei de calcul, având în vedere că legea actuală exclude veniturile temporare.

3) Nu are legătură cu reducerea pensiilor pentru vechime sub 25 de ani.

4) Proiectul vizează reducerea veniturilor magistraților în mod nejustificat, fără comparare cu alte categorii de angajați și fără respectarea standardelor europene.

Un alt punct critic este acela că reducerea nu este generală, vizând doar magistrații, într-un procent insignificant din totalul pensiilor.

Reducerea ar trebui să fie temporară conform standardelor europene.

Proiectul nu respectă principiul temporalității, neexistând o criză financiară justificativă.

Pentru independența justiției, este crucial un nivel adecvat de venituri pentru magistrați.

Conform standardelor europene, pensiile trebuie să reflecte ultimele venituri din activitatea jurisdicțională.

Proiectul nu corespunde criteriilor Comisiei Europene, avizele fiind negative, și fără legătură cu cerințele PNRR.

Comisia Europeană a subliniat necesitatea respectării deciziilor Curții Constituționale.

În alte țări europene există pensii de serviciu similare pentru magistrați cu condiții benefice comparabile sau superioare.

5) Informațiile despre vârsta de pensionare sunt incorecte.

Modificările repetate ale legislației au afectat grav stabilitatea justiției.

Noua lege a majorat vârsta de pensionare fără consultare, ceea ce este inacceptabil.

Lipsa de corespondență între gradul de muncă și vârsta de pensionare pentru magistrați este inadmisibilă.

Examenele și concursurile pentru magistratură au cerințe foarte ridicate, ce diferă semnificativ de alte țări.

Uneori, judecătorii și procurorii continuă activitatea după emiterea deciziei de pensionare, această situație fiind ignorată în argumentarea proiectului.

Informația publică privind vârsta de pensionare este inadecvată și distorsionată.

Existența unor vârste de pensionare diferite în alte profesii este ignorată.

În ciuda facilității dialogului, concluziile prim-ministrului rămân neschimbate, fără a răspunde la argumentele concrete prezentate.

Discuția despre salariile magistraților nu a fost subiectul principal al proiectului, iar prim-ministrul a evidențiat necesitatea independenței lor financiare.

Concluzia asociațiilor profesionale este că proiectul de lege este incompatibil cu independența justiției și trebuie retras.

Modificările statutului magistraților ar trebui:

• a) să respecte hotărârile Curții Constituționale;
• b) să fie compatibile cu dreptul UE și obligațiile internaționale;
• c) să implice consultarea sistemului judiciar;
• d) să nu afecteze independența justiției.

Fără respectarea acestor condiții, proiectul de lege prezintă vicii de constituționalitate, având consecințe negative asupra justiției.

Un dialog responsabil între puterile statului implică receptivitate la argumente.

AMR, UNJR, AJADO și APR își reafirmă angajamentul pentru independența justiției.

• Ilie Bolojan, întâlnire cu Procurorul General – REFORMA justiției
• Bolojan despre reforma pensiilor magistraților: Conformă cu normele europene și cu situația bugetară.
• Magistrați în prag de pensionare. Decizia a 31 judecători. Situație tensionată!