Fostul ministru Adrian Câciu analizează execuția bugetară, evidențiind o posibilă manipulare din partea actualului premier. „În ceea ce privește deficitul bugetar. Deficit la iunie. Deficit al Guvernului Ciolacu II. Deficitul din luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai mic decât prognoza, respectiv 3,7% din PIB (exact 3,68%), față de 4,2% din PIB planificat pentru primul semestru. Guvernul Bolojan a cunoscut această situație încă din prima săptămână, dar a preferat, prin comunicate oficiale și prin propaganda asociată, să prezinte o moștenire dificilă!”, subliniază Câciu.

Fostul ministru al Finanțelor se întreabă de ce premierul a ales această strategie și avansează unele ipoteze: „Probabil pentru a vinde o imagine de austeritate și de salvator. O abordare nepotrivită pentru un om de stat!”.

Mai mult, fostul ministru argumentează că deficitul în prima parte a anului a fost chiar mai mic decât cel proiectat.

„În termeni reali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei sub prognoza de 80,4 miliarde lei. Comparativ cu anul trecut, se observă o stagnare a procentului în PIB, cu o ușoară descreștere în valoare absolută. Cu toate acestea, analiza se face în raport cu planul, întrucât fiecare lege bugetară are o strategie de implementare.”

De exemplu, legile bugetare pentru 2025 prevăd o implementare mai accelerată în primul semestru (posibil și din cauza amânărilor din finalul anului trecut), cu un deficit estimat la 4,2% din PIB față de 2,8% din PIB planificat pentru al doilea semestru (detalii în graficul atașat, disponibile pe site-ul MFP).

Sursele problemei, conform lui Câciu:

”a. Pe partea de venituri există o NEÎMPLINIRE de 26 de miliarde de lei față de program. Aceasta este o problemă majoră! Se preconiza 17,6% din PIB, dar s-au obținut doar 16,4% din PIB! Sunt convins că ministrul Nazare va analiza cauzele: încetinirea economică, necolectarea taxelor, veniturile nefiscale sau fondurile europene.

Ca observație generală, se constată o subperformanță la granturile din PNRR.

Necolectarea taxelor constituie cel puțin un minus de 7 miliarde lei.

b. Pe partea de cheltuieli există o NEÎMPLINIRE de 36,6 miliarde de lei!!!

O discrepanță semnificativă, echivalentă cu 1,7% din PIB.

Analiza preliminară sugerează că această neconformitate provine din investiții, facturi amânate (pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR.

Este necesar un studiu amănunțit, deoarece rectificarea bugetară ar trebui să includă plata la zi a facturilor de investiții și decontarea tuturor sumelor aferente lucrărilor parțial executate.

Este important de reținut că neregulile în cheltuieli nu provin din cheltuieli obligatorii.

Un semnal de alarmă îl constituie cheltuielile cu dobânzile, care au crescut semnificativ. Principalul motiv îl reprezintă dobânzile mari acordate la titlurile de stat, care generează o presiune asupra tuturor dobânzilor din piața titlurilor de stat, independent de factorii conjuncturali.

Diferența de dobânzi față de anul trecut este de 9% sau 0,4 puncte procentuale (7,25% în prezent comparativ cu 6,85% acum un an). O problemă este stocul mare de datorii și costul mediu de finanțare, care ajunge la 7,2%, fiind incluse în buget doar 41,9 miliarde lei (2,1% din PIB). Probabil vor fi necesare sume suplimentare la rectificare (o estimare ar fi de 0,4% din PIB).

Rectificarea va avea un efect negativ. Nu e o criză, dar derapajul a fost oprit în primele 6 luni.

Din păcate, partea de venituri continuă să prezinte probleme, iar restanțele față de economia privată cresc și trebuie acoperite.

„Se vor observa multe „alarme” legate de deficitul pe termen scurt. Unii, care vorbesc despre bugetul general consolidat fără a înțelege detaliile, ar trebui să învețe să analizeze un buget, să identifice corelațiile cu planul fiscal și să indice vulnerabilități, neconformități și riscuri. Nu va fi așa! Dorința de a fi mediatizat distruge orice profesionalism!”, concluzionează Câciu.