Circumstanțele procesului instrumentat de DNA și soluționat prin Hotărârea 1258/2023 nu au nicio legătură cu funcția de vicepremier și atribuțiile lui Dragoș Anastasiu. Singura sa implicare a fost ca martor.

„În urma solicitărilor jurnaliștilor, precizăm următoarele: Vicepremierul Dragoș Anastasiu nu a avut calitatea de denunțător, suspect, acuzat sau condamnat în dosarul DNA 1258/2023. Singura sa calitate a fost de martor. A fost audiat în această calitate de procurori și judecători, care nu au considerat necesară schimbarea acesteia. Dosarul s-a încheiat printr-o hotărâre definitivă.”, au declarat reprezentanții Executivului, vineri.

Conform acestora, evenimentele din dosar nu au legătură cu funcția de vicepremier și atribuțiile domnului Dragoș Anastasiu.

Curtea de Apel București a publicat motivarea completă a dosarului de corupție în care a fost condamnată Angela Burlacu, fost inspector ANAF. Documentul arată că actualul vicepremier al României, Dragoș Anastasiu, a depus mărturie în proces și a recunoscut că a semnat un contract fictiv.

Instanța a stabilit că, în urma unui control fiscal al uneia dintre firmele sale, domnul Anastasiu a fost contactat de inspectoarea Burlacu, care i-a sugerat încheierea unui contract cu o firmă indicată de aceasta. Suma lunară propusă a fost de aproximativ 2.000 de euro, în schimbul unei soluționări favorabile a controlului fiscal și rambursării TVA.

Anastasiu a declarat că a considerat propunerea ca o formă de șantaj, dar și ca o protecție pentru afacerile sale, temându-se de investigații penale și faliment.

Curtea de Apel București a concluzionat că sumele plătite de firmele din grupul Eurolines, controlate de Dragoș Anastasiu, constituie mită continuată. Instanța a considerat nefondată susținerea că plata reprezintă servicii de resurse umane, întrucât astfel de activități nu au existat.

Angela Burlacu a primit peste 784.000 de lei (aprox. 170.000 de euro), între anii 2009 și 2017, inclusiv pachete turistice și plăți înregistrate pe numele ei, folosite de membrii familiei. Dragoș Anastasiu era informat periodic despre aceste avantaje, fără a interveni.

Anastasiu și colaboratorii săi au acceptat propunerea de a încheia un contract fictiv pentru a masca mita, suma inițială plătită fiind de peste 218.000 de lei. Motivarea instanței respinge ideea că beneficiile erau destinate tratamentului medical al fiului inspectoarei, relevând o disproporție semnificativă între sumele primite și costurile reale ale tratamentului.