Până în 2035, omenirea ar putea împărți spațiile de lucru, fabricile și chiar locuințele cu aproximativ 13 milioane de roboți umanoizi. Conform unui raport al Morgan Stanley, acești „colegi virtuali” vor deveni parte integrantă a vieții cotidiene, iar costul anual pentru a deține unul ar putea scădea la doar 10.000 de dolari – echivalentul prețului unei mașini de clasă medie.

Previziunile sunt îndrăznețe, însă deja se conturează: roboți capabili să deschidă uși, să urce scări, să manipuleze unelte sau să acorde asistență persoanelor vârstnice sunt testați în fabrici, spitale și chiar în locuințe din Statele Unite și Asia. Până în 2050, specialiștii estimează că un miliard de astfel de roboți vor interacționa cu societatea, ridicând probleme importante privind locurile de muncă, etica și statutul inteligenței artificiale.

Robotul-coleg: între utilitate și transformarea economică

Unul dintre scenariile dezvoltate de analiștii Morgan Stanley se referă la o creștere semnificativă a adoptării roboților umanoizi în următorii 10 ani, mai ales în industrii precum producția, logistica, comerțul cu amănuntul sau îngrijirea la domiciliu. Prețul de 10.000 de dolari ar putea fi punctul de cotitură, transformând acești roboți din prototipuri de laborator în angajați obișnuiți.

Exemple concrete există deja. În Statele Unite, firma Agility Robotics testează modelul „Digit”, un robot apt să ridice și să depoziteze obiecte grele pe liniile de producție. Compania BMW a finalizat un proiect pilot într-o fabrică din Carolina de Sud cu robotul „Figure 02”, iar în Houston, Foxconn pregătește introducerea unor roboți în procesul de asamblare a serverelor Nvidia.

Coreea de Sud, lider în tehnologia robotică, dezvoltă roboți specializați în îngrijirea persoanelor în vârstă sau însoțirea persoanelor singure – un semnal că acești asistenți artificiali nu vor fi doar colegi de muncă, ci și prezențe în locuințe.

Obstacole psihologice și etice într-o lume populată de androizi

Avansul rapid al inteligenței artificiale, în special în recunoașterea imaginilor, procesarea limbajului și controlarea mișcărilor fine, a deschis drumul pentru roboți capabili să „observe” și să „înțeleagă” mediul înconjurător. Cu toate acestea, modelele actuale rămân limitate la sarcini specifice și nu posedă o inteligență generală apropiată de cea umană.

În ciuda optimismului tehnologic, apar întrebări cruciale: ce impact vor avea acești roboți asupra locurilor de muncă? Vor constitui o sprijin sau vor înlocui munca umană? Potrivit unor analize, până în 2050, un american din zece ar putea avea un astfel de robot acasă – procent care crește la 33% pentru gospodăriile cu venituri peste 200.000 de dolari anual.

Un alt factor este „robofobia”. Un studiu relevă că până la 20% dintre oameni manifestă o teamă naturală față de roboți. Integrarea unui miliard de androizi în societate va necesita nu doar adaptare tehnologică, ci și una culturală profundă.

Roboți la ușă: între normalitate și distopie

Raportul mai ridică întrebări dificile: vor fi utilizați roboții pentru supraveghere sau intervenții forțate? Vor putea companiile să-i folosească pentru controlul accesului în clădiri sau chiar pentru reacții în cazul atacurilor fizice? Și, probabil cel mai îngrijorător: vor avea acești roboți drepturi?

În prezent, roboții rămân „servitori” fără conștiință, dar progresele rapide din inteligența artificială ne impun să analizăm scenarii în care aceștia ar putea dobândi conștiință – sau, cel puțin, să-și influențeze semnificativ viața oamenilor.