Fondatorul Meta, Mark Zuckerberg, a trecut printr-o schimbare spectaculoasă, ieșind din imaginea de tânăr tehnician introvertit. A căpătat o atitudine mai fermă, apropiindu-se de extremismul politic american, devenind fan de UFC, practicant amator de jiu-jitsu și promotor al unui stil de viață bazat pe putere, control și masculinitate.

De ce a avut loc această metamorfoză? Este vorba despre o criză de maturitate sau o strategie inteligentă de consolidare a influenței într-o lume tot mai bipolară? Misterul persistă, la fel de captivant precum o luptă în arenă.

În mai 2023, într-o modestă sală de sport din Woodside, California, un bărbat mascat și cu o șapcă de baseball a urcat pe salteaua de jiu-jitsu. Era Mark Zuckerberg, preluând o identitate falsă și începând o competiție sportivă.

Acest eveniment a marcat începutul unei transformări vizibile. Pandemia l-a determinat să se antreneze intens cu instructori de top în proprietățile sale din Palo Alto și Hawaii. Stilul său s-a schimbat, abandonând hanoracele pentru îmbrăcăminte de tip biker, bijuterii extravagante și ceasuri scumpe. Tunsora sa a devenit, de asemenea, mai sofisticată, caracterizată de bucle roșcate.

În cercul său de prieteni, s-au adăugat figuri influente din lumea sporturilor de contact, cum ar fi Dana White (șeful UFC). Zuckerberg a participat la antrenamente, a postat imagini fără tricou, demonstrând o preocupare pentru corpul său și s-a antrenat cu instructoare cunoscute din domeniu.

Această pasiune pentru sport nu a fost pur și simplu o distragere. Într-o industrie unde dominația și agilitatea strategică sunt esențiale, Zuckerberg a văzut în luptă un reper personal și profesional: a te adapta sau a fi învins.

Politică și „regele Meta”: O schimbare de direcție

În paralel cu transformarea fizică, Zuckerberg şi-a clarificat poziţia politică. S-a deplasat de la imaginea de lider democrat la un susţinător vizibil al Partidului Republican. Sprijinul său pentru Donald Trump şi implicarea în evenimente din cadrul administraţiei sale, precum şi modificările în conducerea Meta, au consolidat această orientare.

Printre aliaţii săi se numără investitori şi consultanți politici de dreapta, cu care Zuckerberg a manifestat un acord comun. A acceptat un discurs anti-woke şi a diminuat moderarea conținutului pe platformele sale, lucru care a şocat angajaţii liberali. A fost etichetat ca „Mark MAGA”.

Într-un podcast, Zuckerberg a afirmat că corporațiile americane sunt „cultural castrate” și au nevoie de mai multă „energie masculină”. Acest mesaj transmite o tranziție de la toleranță la forță.

Foştii colaboratori descriu transformarea sa ca pe o „trădare” a valorilor iniţiale ale companiei. Unii o văd ca o criză personală, în timp ce alţii susțin că acesta a fost intotdeauna Zuckerberg: obsedat de control, dominație și recunoaştere.

Metaversul și viitorul tehnologic: Inteligența Artificială

Viziunea lui Zuckerberg asupra metaversului nu a avut succes, cu lipsa utilizatorilor. În schimb, el şi-a focalizat puterea pe inteligența artificială (IA).

Meta investește acum sumi importante în dezvoltarea de rețele AI deschise și în integrarea lor în întreaga sa platformă, de la realitate augmentată la automatizarea programării şi gestionării platformelor sale.

În această competiție tehnologică, Zuckerberg se confruntă cu adversari acerbi precum Musk, OpenAI și Google. Dar deține un avantaj semnificativ: baza enormă de utilizatori a Meta.

Zuckerberg conduce cu o abordare fermă în cadrul Meta. Întreprinderile şi echipele sunt solicitate să funcționeze la un nivel superior. Consecința constă în stresul angajaților, amenințări la locurile de muncă și presiuni continue. Pentru el, totul pare a fi un alt aspect al luptei – o strategie de luptă.

Schimbarea radicală a lui Zuckerberg este vizibilă pentru toți. Tânărul visionar pare a fi fost înlocuit de un luptător politic și un lider de business centrat pe performanță.

Un fost angajat al Meta afirmă: „Din ‘inspirație și conducere’ am trecut la ‘ignorare’. Mark Zuckerberg nu s-a schimbat”.