Tehnologia digitală a facilitat o formă de agresiune greu de controlat: transformarea intimității în conținut public fără acord. Femeile sunt, de cele mai multe ori, victimele acestor abuzuri.

Un caz alarmant la nivel național

În 2025, a ieșit la iveală un caz de abuz digital organizat: un forum online unde mii de fotografii cu femei, surprinse fără acordul lor, în spații publice și private, erau publicate, uneori modificate digital pentru a le denigra sau compromite imaginea. Multe imagini au fost generate sau manipulate folosind inteligență artificială (deepfake), iar sistematizarea și anonimatul acțiunilor au făcut imposibilă identificarea autorilor, în ciuda gravității faptelor.

Actualul Cod penal român incriminează încălcarea vieții private doar în anumite spații, precum locuința sau spații echivalente, ceea ce exclude situațiile în care femeile sunt fotografiate pe străzi, în transportul public sau în spații comerciale. De asemenea, distribuirea acestor imagini este penalizată doar în situații specifice, cum ar fi caracterul explicit al conținutului sau relația preexistentă între victimă și autor.

Ce spune legea despre imaginea ta și unde sunt lacunele?

Teoretic, articolul 226 din Codul penal protejează viața privată, dar aplicarea sa este limitată. Instanțele au stabilit că noțiunile de ”locuință” sau ”încăpere” nu includ vestiare, săli de așteptare sau spații cu un grad mediu de intimitate. Astfel, captarea de imagini fără acord într-un spațiu comercial, într-un mijloc de transport în comun sau pe o plajă nu este calificată ca infracțiune.

Și mai problematică este lipsa unei reglementări clare pentru distribuirea imaginilor manipulate digital (deepfake) în scop denigrator. Nici legea privind hărțuirea, nici legislația privind datele personale (GDPR) nu oferă protecții suficiente. Când agresorii sunt anonimi sau organizați în comunități online obscure, pedepsirea lor devine practic imposibilă.

Lipsa unui mecanism care să declanșeze acțiuni penale din oficiu obligă victimele să depună plângeri, să identifice singure agresorii și să suporte publicitatea procesului. Multe dintre ele nu sunt conștiente de abuz, sau aleg să nu acționeze din rușine sau teamă.

Soluții legislative și sociale

Experții recomandă actualizarea legislației penale prin:

• extinderea definiției spațiului protejat prin încălcarea vieții private;
• incriminarea explicită a capturării imaginilor în scopuri denigratoare fără acord;
• sancționarea distribuirii deepfake-urilor denigratoare, indiferent de conținut;
• reglementarea posibilității declanșării acțiunilor penale din oficiu în cazuri grave de abuz digital.

Totodată, este esențială responsabilizarea platformelor digitale care găzduiesc astfel de conținut. Fără măsuri rapide de eliminare a conținutului abuziv și de sancționare a celor care îl postează, aceste platforme vor continua să fie spații sigure pentru agresori și periculoase pentru victime.

Este necesară și o educație publică privind consimțământul digital, hărțuirea online și dreptul la imagine, atât în mediile scolare, cât și prin campanii publice de conștientizare, pentru a transmite clar că folosirea abuzivă a imaginilor, chiar dacă este prezentată sub forma unei glume sau unui meme, poate avea consecințe devastatoare pentru victime.

Concluzie

Femeile din România sunt confruntate cu riscuri digitale în continuă diversificare. De la forumuri online obscure la inteligență artificială generativă, amenințările la adresa imaginii, demnității și vieții private se înmulțesc. Legea actuală nu le oferă o protecție suficientă. Fără o reformă legislativă adecvată, România riscă să nu intervină împotriva degradării continue a spațiului digital și să nu apere demnitatea umană.