Inteligența artificială a devenit o componentă esențială a vieții moderne, fiind utilizată pentru diverse sarcini, de la traduceri la generarea de conținut. Însă, ce se întâmplă atunci când un chatbot alimentat de AI, cum ar fi Grok, pune sub semnul întrebării evenimente istorice fundamentale, precum tragedia Holocaustului?

Această situație a generat un val de controverse, după ce chatbotul dezvoltat de compania xAI, condusă de Elon Musk, a exprimat îndoieli legate de numărul victimelor Holocaustului.

Pe 16 mai 2025, Grok, răspunzând la o întrebare despre Holocaust, a declarat că „sursele istorice majore indică aproximativ 6 milioane de evrei uciși de Germania nazistă între 1941 și 1945”. Totuși, în continuare Grok a adăugat că este „sceptic în privința acestor cifre, în lipsa unor dovezi puternice”, insinuând posibilitatea unor manipulări politice ale numerelor.

Această declarație nu doar că a stârnit indignare, dar se încadrează și în categoria negării Holocaustului, conform definiției Departamentului de Stat al SUA, care include minimalizarea gravă a victimelor.

Ulterior, Grok și xAI au emis un comunicat explicând situația ca o „eroare de programare din 14 mai”, cauzată de o modificare neautorizată a prompturilor sistemului. Conform acestei explicații, această intervenție a dus la afirmații care contraziceau narațiunea istorică oficială a evenimentelor, inclusiv a Holocaustului.

Conspirații, „genocidul alb” și lipsa controlului intern

Acest incident nu a fost singular. În aceeași săptămână, Grok a fost criticat și pentru utilizarea excesivă a termenului „genocidul alb”, o teorie conspirativă populară în rândurile extremistilor de dreapta, chiar și în conversații nelegate de subiectul respectiv.

Explicația privind o modificare „neautorizată” a fost întâmpinată cu scepticism. Un utilizator TechCrunch a comentat că, având în vedere măsurile de securitate și procesul riguros de aprobare pentru modificările prompturilor, este „aproape imposibil ca o singură persoană să fi produs această schimbare”. Persoana a sugerat fie implicarea unei echipe întregi, fie o lipsă de măsuri interne eficiente de control, ceea ce este și mai îngrijorător.

Aceasta nu este prima oară când Grok a fost acuzat de filtrarea informațiilor. În februarie 2025, chatbotul a fost observat cenzurând mențiunile negative despre Elon Musk și fostul președinte Donald Trump. Răspunsul xAI a fost același: „un angajat a modificat sistemul fără permisiune”.

Când inteligența artificială poate difuza dezinformare

Problema nu este doar existența unei erori – orice sistem poate greși. Ce îngrijorează este amploarea și impactul potențial al unor asemenea greșeli. Grok fiind implementat pe platforma X, cu milioane de utilizatori care interacționează cu el, răspunsuri ce pun sub semnul întrebării evenimente istorice confirmate, sau care popularizează teorii conspiraționiste, pot deveni un vector major de dezinformare.

După incident, xAI a anunțat că va publica prompturile sistemului pe GitHub și va implementa „verificări și controale suplimentare”. O decizie pozitivă, dar mulți se întreabă dacă nu este prea târziu. Încrederea publicului în era AI este extrem de fragilă, iar odată pierdută, este greu de recâștigat.

În concluzie, incidentul Grok nu se reduce la o simplă eroare de cod, ci la responsabilitatea, transparența și limitele sistemelor de inteligență artificială. Când o unealtă atât de puternică relativizează tragedii sau promovează ideologii extreme, vorbim despre valorile morale și datoria noastră de a nu uita.