Securitate îmbunătățită

Au dispărut vremurile în care se putea circula liber între filme, în Palatul Filmului; acum există controale la intrare, înainte de fiecare proiecție, asemenea controalelor la aeroport (la urma urmei, e o formă de călătorie!). Acum, jurnaliștii acreditați trebuie să-și aleagă filmele și să își reserve biletele cu cinci zile înainte, pe platforma online, la o oră neobișnuit de devreme, chiar dacă programarea este grea. Dacă nu se face rezervarea la timp, apariția cuvântului „COMPLET” este garantată! Este o absurditate să nu poți rezerva bilete pentru două filme, chiar și cu un minut de suprapunere, chiar și în săli vecine.

Daca acest sistem ar fi condus la eficientizarea fluxului de intrare, ar fi fost pozitiv. Însă cozile rămân la fel de lungi și lente, timpul de scanare s-a dublat. Se cere verificarea acreditării de presă, iar apoi a biletului. Dacă un telefon mobil se descarcă, accesul se blochează. „Cuvântul de onoare” (de a avea un bilet rezervat) este un concept depășit. În secolul nostru, în țara care se laudă cu valori fundamentale, lipsa unui dispozitiv mobil de scanare te face un necunoscut. Rezultatul este că „sistemul” cunoaște exact ce filme vizionezi, unde și la ce oră, dar eforturile nu ajung încă la gândurile tale…

Dar cea mai regretată schimbare este dispariția „casierelelor”, felul de cutii poștale uriașe pentru materialele de presă, uneori cu o valoare unică creată pentru festival. Acum totul este digital, trebuie căutată pe ecrane, mici sau mari…

Memoria culturală plutește haotic în eter, printre reclame, și poate fi ușor ștearsă sau modificată…

Avantajele digitalizării

Desigur, există și avantaje obișnuite: cu un click, oricine poate accesa materiale inaccesibile altfel. Căutare rapidă a „Tarantino Cannes 2025” pentru a vedea momentul amuzant de la deschidere, cu un Tarantino care trântește microfonul. Momente memorabile sunt înregistrate.

Sau, dau click și pot vedea și compara cele patru ovatii ale ceremoniei de deschidere: o ovație respectuoasă pentru președinta juriului, una admirativă pentru Leonardo DiCaprio, o ovație entuziastă pentru Tarantino, și un delir total pentru Robert De Niro.

Retorica lui De Niro, ca, de altfel, și a întregii seri, a fost plasată pe idei precum „pace și democrație”, arătând cum artiștii, imprevizibili, se opun dictaturilor, amintește că: „democrația nu este un bun câștigat definitiv”…

VEZI GALERIA FOTO  Imaginea 1 / 7

Deschiderea… o dezamăgire

După ceremonia de deschidere, una dintre cele mai spectaculoase din istoria Cannes-ului, filmul inaugural a fost o catastrofă. Un film plictisitor, o operă de cinema convențională. Spun „din fericire”, căci a fost un film francez. Un film mediocru al unei tinere bucătărese vedetă care se întoarce acasă. Rar un film de deschidere atât de neinspirant, fără pasiune sau talent.

Festivalul continuă. Acum am dilemma: particip la proiecția inițială sau la o întâlnire cu Robert De Niro.

Foto: Profimedia