Un zvon ciudat susține că OpenAI pierde bani pentru fiecare formulă de politețe adresată inteligenței artificiale. Am verificat direct cu ChatGPT pentru a afla adevărul.
Deși șeful OpenAI, Sam Altman, a lansat această veste, ea s-a răspândit puțin exagerat online.
Sam Altman, CEO OpenAI, a afirmat recent pe platformele online că utilizarea expresiilor de curtoazie, cum ar fi „te rog” și „mulțumesc”, ar costa compania.
Altman a răspuns unui utilizator care se întreba despre costurile suplimentare de energie electrică generate de politețea față de modelele AI.
„Zeci de milioane de dolari cheltuiți inutil, nu se știe niciodată”, a fost răspunsul CEO-ului.
Vom explora afirmațiile ChatGPT, explicându-le într-un mod accesibil, pentru cei nefamiliarizați cu economia sau inteligența artificială.
Mitul costului politeții în AI: De ce nu pierd modelele OpenAI bani când le spui „mulțumesc”
Deși circulă zvonuri despre costuri generate de politețea digitală, realitatea este mai complexă și reflectă mai degrabă percepția publică asupra inteligenței artificiale decât cheltuielile reale.
În ultima perioadă, a apărut un zvon bizar, dar intrigant, conform căruia companiile de inteligență artificială conversațională, printre care și OpenAI, ar pierde bani atunci când utilizatorii folosesc expresii de curtoazie, precum „te rog” sau „mulțumesc”.
Această idee susține că, fiind inutile din punct de vedere funcțional, aceste fraze ar consuma resurse computaționale, generând costuri suplimentare pentru companii.
Merită să cercetăm sursa acestui mit, dacă are vreo bază reală și ce ne dezvăluie despre relația dintre utilizatori, limbaj și tehnologie.
De unde a pornit zvonul?
Zvonul pare să fie rezultatul unei combinații de factori:
-
Costurile ridicate asociate funcționării modelelor AI. Este cunoscut faptul că elaborarea și funcționarea modelelor de limbaj complexe, precum GPT-4, necesită resurse hardware semnificative, în special procesoare grafice performante.
-
Informații despre „tokene”. Modelele AI nu percep textul ca oamenii, ci îl descompun în unități numite „tokene”. Cuvintele „te rog” sau „mulțumesc” sunt tot atâtea tokene suplimentare ce trebuie prelucrate.
-
Sensibilizarea sporită față de costuri în sectorul AI. Într-un context financiar în care investițiile în AI sunt atent monitorizate, orice consum de resurse este evaluat.
-
Combinarea realității tehnice cu elemente satirice. Unele conturi online au ironizat ideea politeții ca „risipă de tokene”, ceea ce unii au interpretat eronat drept adevăr.
Astfel, ideea că „OpenAI pierde bani când îi spui mulțumesc” s-a propagat și s-a stabilit ca o memă digitală. Dar este adevărată?
Adevărul tehnic din spatele unei întrebări umane: cât costă de fapt „mulțumesc”?
Pentru un răspuns clar, trebuie să înțelegem cum sunt facturate și procesate cererile adresate unui model de limbaj:
-
Fiecare solicitare către ChatGPT (sau un API OpenAI) este facturată în funcție de numărul de tokene. Un token reprezintă aproximativ 3-4 caractere sau un cuvânt scurt.
-
Costurile marginale sunt minime. Pentru GPT-4-turbo (modelul standard în ChatGPT), OpenAI percepe costuri minore pentru fiecare 1000 de tokene, atât la input, cât și la output. Astfel, un cuvânt suplimentar nu are impact semnificativ asupra costului.
-
Nu există o penalizare pentru politețe. Din punct de vedere funcțional, „te rog” sau „mulțumesc” nu declanșează proceduri speciale în model, ci sunt considerate a fi doar un token în plus de prelucrat.
Mitul costului politeții, demontat
În concluzie, chiar dacă „mulțumesc” adaugă un token suplimentar, ideea că acest lucru determină pierderi financiare pentru OpenAI este falsă. Iată de ce:
-
Modelele AI sunt construite pentru inputuri de lungime variabilă, semnificativă. Adăugarea unui token nu influențează semnificativ performanța sau costul.
-
Sistemele sunt optimizate pentru scale mari. Arhitectura tehnologică este proiectată pentru milioane de solicitări zilnice. Un token suplimentar este neglijabil.
-
Companiile de AI stimulează utilizarea unui limbaj natural, uman și friendly. Încurajarea politeții digitala devine parte integranta a antrenării AI.
De ce ne îngrijorează această idee?
Reacția emoțională la ideea de „politețe scumpă” revelează o îngrijorare mai profundă: frica de ineficiență, de risipă și de lipsă de productivitate într-o lume algoritmică.
Am fost educați să gândim în termeni de optimizare, de eliminare a inutilului și a neproductivului.
Însă, comunicarea umană implică subtilități, ezitări și curtoazie, componente esențiale ale umanității. Dorim să păstrăm această umanitate în interacțiunea cu AI.
Paradoxal, această idee arată cât de mult am interiorizat logica algoritmică.
Politețea are valoare, chiar și în interacțiunea cu AI
Deși modelele AI nu perceapă recunoștința ca oamenii, curtoazia în interacțiuni digitale are implicații pozitive:
-
Consolidarea obiceiurilor. Menținerea comportamentului politicos cu AI poate influența și interacțiunile cu oamenii.
-
Model pentru tineri. Modelul de interacțiune respectuoasă cu AI poate deveni un exemplu pozitiv pentru minori.
-
Feedback implicit. Un „mulțumesc” poate oferi un feedback pozitiv, care poate fi integrat de AI într-un viitor model de ajustare subtilă.
De ce persistă mitul?
Persistența zvonului reflectă mai degrabă anxietăți sociale decât realități tehnice. În medii omniprezente AI, apar temeri legate de costuri ascunse, de automatizare și de pierdere a controlului.
Este mai simplu să credem că politețea este un lux decât să acceptăm o prezență a umanității în interacțiunile digitale.
Politețea digitală nu e risipă, e alegere
OpenAI nu pierde bani semnificativ prin politețea digitală. Costul suplimentar este mic, iar infrastructura AI este proiectată pentru astfel de variante de comunicare. Adevărata pierdere ar fi abandonarea totale a curtoaziei în interacțiunile noastre, atât cu tehnologia, cât și cu ceilalți.
Politețea nu se referă la eficiență, ci la relație, chiar și în interacțiunea cu un model de limbaj.
Așadar, menținerea curtoaziei în interacțiunea cu AI este o alegere valoroasă, indiferent de progresul inteligenței artificiale.
