Reducerea nivelului lacurilor Paltinu și Măneciu a determinat oprirea centralelor hidroelectrice, menținând rezerva de apă pentru aprovizionarea populației. Aceste lacuri contribuie cu o pondere redusă la producția energetică națională, conform directorului Departamentului Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale Apele Române (ANAR).

Hidrocentralele de la lacurile Paltinu și Măneciu sunt oprite momentan din cauza nivelurilor scăzute de acumulare, sub 50%. Prioritară este asigurarea aprovizionării cu apă a populației, a declarat Sorin Rîndașu, într-o declarație.

Ponderea energetică a hidrocentralei

Situația a devenit publică după ce mulți români care au petrecut Paștele la lacul Paltinu au observat scăderea nivelului apei.

„Lacurile Paltinu și Măneciu aduc o contribuție energetică nesemnificativă la nivel național, reprezentând doar 0,24%. Cele 15 MW instalate (10 MW la Paltinu și 5 MW la Măneciu) nu sunt relevante din punct de vedere energetic, funcția principală a acumulărilor fiind aprovizionarea cu apă.”

Necesitatea de a asigura apă pentru populație impune un debit de evacuare minim de 0,78 metri cubi pe secundă de la Măneciu și 1,2-1,5 metri cubi pe secundă de la Paltinu.

Potrivit directorului, volumul minim de acumulare la Măneciu a fost înregistrat în 8 martie, cu 9,3 milioane de metri cubi (aproximativ 20% din capacitate), iar în aprilie ajunsese la peste 11,4 milioane de metri cubi.

„În continuare, volumul acumulării crește. Această creștere de 2 milioane de metri cubi înseamnă că, temporar, depășim nivelul programat din planul de exploatare. Același fenomen a fost observat și la Paltinu. De la un volum minim de 21,2 milioane metri cubi pe 15 martie, astăzi am ajuns la 23 milioane. Evacuarea eșalonată de apă, indiferent de aport, este esențială pentru alimentarea în aval. Astfel, trebuie evacuat cel puțin 0,78 metri cubi pe secundă la Măneciu și 1,2-1,5 metri cubi pe secundă la Paltinu. În aceste condiții, centralele hidroelectrice sunt oprite.”

Funcționarea optimă a unei hidrocentrale presupune un nivel apropiat de maxim al acumulării pentru eficiență energetică.

„Eficiența energetică scade la 0,6 atunci când lacurile sunt la nivele reduse, comparativ cu 0,85 aproape de nivelul maxim. Este important de precizat că aportul energetic al celor două lacuri este insignifiant (0,24–0,25%), având o funcție secundară în comparație cu hidrocentrale cu capacități mult mai mari precum Porțile de Fier, Vidraru, Izvorul Muntelui sau Gura Apelor.”

Pentru centralele mari, Dispecerul Energetic Național stabilește care centrale sunt operate în funcție de necesarul național de energie.

„Centralele de putere mică, ca cele de la Paltinu și Măneciu, au o importanță redusă. Producția de energie se asigură acolo unde este posibil și volumele din acumulări permit. La cele mari decizia este luată de Dispeceratul Energetic Național.”

Nivelul mediu de umplere al lacurilor monitorizate este de circa 75%.

„Situația este favorabilă, depășim planificarea națională. Precipitațiile au îmbunătățit nivelul lacurilor. Așteptăm continuarea perioadelor cu precipitații ploioase. Pagubele provocate de evenimentele meteorologice au fost mai degrabă în zonele urbane afectate de ploi abundente. Sperăm menținerea acestei tendințe pentru o bună aprovizionare cu apă în perioada verii.”

Centralele de la Paltinu și Măneciu sunt singurele oprite complet în prezent pentru asigurarea continuă a aprovizionării.

„Funcționarea acestor centrale este periodică, fiind eventual oprite perioade scurte în ziua. Oprirea completă este necesară pentru a crește nivelul acumulării.”

Evoluția nivelului de rezervă

Nivelul de acumulare la Paltinu era de 44,82% luni, în ușoară creștere față de săptămâna precedentă, dar în scădere față de următoarele trei luni.

Începutul lunii februarie a evidențiat un nivel de 47%, mult sub media din anii precedenți.

Lipsa substanțială a precipitațiilor și reducerea aportului de apă din zăpadă influnețează nivelul la nivel național.

La nivel național, nivelul mediu de acumulare a apelor celor 40 de lacuri a fost cel mai redus în ultimii 8 ani.

Nivelul de 62% de la începutul anului a scăzut față de noiembrie 2024 (68%) și este semnificativ mai mic decât nivelul din 2023 (80%). Cel mai mic nivel înregistrat în ultimii 15 ani a fost în 2011.

„Scăderea rezervelor este cauzată de absența precipitațiilor semnificative din perioada mai-decembrie 2024 și de reducerea aportului de apă din zăpadă cu aproximativ 50% în ultimii doi ani.”

// (Paragrafe referitoare la evoluția rezervelor – se pot reordona sau reinterpreta, după cum este necesar)

Avertizări hidrologice

Nivelul mediu de acumulare al celor 40 de lacuri a crescut la 74,94% luni, față de 72,93% săptămâna precedentă și 56% din martie.

Prioritară este aprovizionarea cu apă a populației, în condițiile debitelor scăzute. Potențiale restricții pot afecta alte activități ca piscicultura sau irigații.

„Necesarul pentru aprovizionarea populației este asigurat din surse centralizate de apă de suprafață.”

Creșterea rezervelor se datorează, în parte, și avertizărilor hidrologice, care au anticipat aporturi de precipitații.

// (Paragrafe referitoare la avertizările hidrologice – se pot reordona sau reinterpreta, după cum este necesar)

Coeficientul de umplere reprezintă procentul existent față de Nivelul Normal de Retenţie.

Nivelul de acumulare la Măneciu este în ușoară creștere la 28,02%, dar sunt și alte lacuri cu niveluri mai mici la care se efectuează lucrări.

// (Paragrafe referitoare la evoluția rezervelor – se pot reordona sau reinterpreta, după cum este necesar)

// (Lista de restricții – se pot reordona sau reinterpreta, după cum este necesar)

// (Pragurile de deficit – se pot reordona sau reinterpreta, după cum este necesar)