O nouă metodă de fraudă telefonică câștigă teren, expunând siguranța financiară a indivizilor din întreaga lume, inclusiv în România. Fraudiștii folosesc apeluri false, strategii de manipulare și tehnologii sofisticate pentru a obține informații personale sau să autorizeze operațiuni financiare frauduloase de la utilizatorii de telefoane mobile. Indiferent de pretext, consecințele sunt adesea aceleași: conturi bancare compromise, pierderi financiare și o stare de disconfort.

O tactică frecventă implică apeluri scurte sau abandonate, care determină persoanele contactate să sune înapoi, intrând astfel într-o capcană bine pusă la punct de către agresori.

Cum funcționează frauda

Frauda începe cu un apel scurt, la care victima ori nu reușește să răspundă, ori este imediat întreruptă de apelantul fals. Când persoana sună înapoi, așteptându-se la un răspuns, este pusă în situația de a întreba „Bună ziua, m-ați sunat?” fiind astfel prinsă într-o capcană. Aici fraudatorul începe conversația, extragând informații personale sensibile: date bancare, coduri PIN, parole sau forțând victima să valideze operațiuni financiare riscante.

Ce este spoofing-ul telefonic

Această metodă de fraudă se bazează pe tehnologia „spoofing”, care permite fraudiștilor să modifice numerele afișate pe ecranele telefonelor. Astfel, victima vede un număr legitim, poate chiar al băncii sale, câștigând mai ușor încredere în conversație, care, în realitate, este o încercare de fraudă.

Chiar dacă legislația mondială încearcă să combată acest fenomen, prin obligația verificării autentificării numărului de telefon, agresorii folosesc canale alternative, precum aplicații de mesagerie criptate sau VoIP, unde reglementări similare nu există.

Ilegalitatea și consecințele pentru victime

În România, utilizarea frauduloasă a numerelor de telefon sau a identității unui individ este sancționată de Codul Penal. În funcție de gravitate, uzurparea de identitate, înșelăciunea și accesul ilegal la un sistem informatic pot atrage amenzi consistente și pedepse cu închisoare de la 6 luni la 5 ani (articolele 228, 249 și 360 din Codul Penal).

Persoanele care sunt implicate într-o tentativă de fraudă telefonică sunt încurajate să depună plângere la Poliție sau la Direcția Națională Anticorupție (DNA). Incidentul poate fi raportat și la alte instituții relevante.

Cum să te protejezi

• Nu suna numere necunoscute care te-au apelat scurt.
• Nu furniza niciodată detalii personale sau bancare prin telefon.
• Verifică datele direct cu instituția respectivă (bancă, companie) folosind un număr de contact oficial.
• Activează filtre de protecție pentru apeluri suspecte pe telefon.
• Raportând orice tentativă de fraudă către autorități.

Un fenomen în expansiune

Cazurile de fraudă prin spoofing și apeluri înșelătoare sunt în creștere la nivel mondial, inclusiv în România. Fraudiștii devin tot mai inventivi, prin urmare, persoanele sunt încurajate să fie prudente și să trateze cu scepticism orice apel sau mesaj nesolicitat.

Un apel înșelător, chiar aparent minor, poate avea consecințe financiare majore. O clipă de neatenție poate costa mii de lei sau accesul fraudulos la conturile personale.