România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană la finalul anului trecut, conform metodologiei ESA, utilizată la nivelul întregii Uniuni Europene, a anunțat, marți, biroul statistic al UE, Eurostat.

Deficitul bugetar al României este de aproape trei ori mai mare decât media europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Indicatorul în zona euro a atins 3,1% și 3,2% din PIB în UE, în timp ce România a înregistrat un deficit de 9,3%, cel mai mare, urmat de Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au prezentat deficite egale sau mai mari de 3% din PIB.

În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au înregistrat un deficit.

Grecia, cu cea mai mare pondere a datoriei

Datoria publică în zona euro a crescut ușor de la 87,3% la 87,4% din PIB, între finalul anului 2023 și cel din 2024, iar în UE, de la 80,8% la 81,0%.

La finalul anului 2024, cele mai scăzute rate ale datoriei față de PIB au fost înregistrate în Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Douăsprezece state membre au avut rate ale datoriei publice peste 60% din PIB, cele mai ridicate fiind înregistrate în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).

România se situează în jumătatea superioară a clasamentului celor cu cele mai mici niveluri de datorie, cu 54,8%.

Cele mai mari rate ale datoriei publice față de PIB la finalul celui de-al patrulea trimestru din 2024 au fost în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%), cele mai mici fiind în Estonia (23,4%), Bulgaria (23,4,6%) și Bulgaria (23,4,6%).

Comparativ cu al treilea trimestru din 2024, opt state membre au înregistrat o majorare a raportului datorie/PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru din 2024, optsprezece au înregistrat o descreștere, iar în Finlanda a rămas stabil. Cele mai mari creșteri ale raportului au fost observate în Polonia (+2,0 puncte procentuale), România și Suedia (ambele +1,6 pp), Malta (+1,5 pp) și Țările de Jos (+1,2 pp). Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Grecia (-4,7 pp), Cipru (-4,1 pp), Spania (-2,5 pp), Danemarca (-2,3 pp), Portugalia (-2,2 pp), Ungaria (-2,1 pp) și Croația (-2,0 pp).

Comparativ cu al patrulea trimestru din 2023, șaisprezece state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie/PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru din 2024, unsprezece state membre au înregistrat o scădere. Cele mai mari creșteri au avut loc în România (+5,9 pp), Polonia (+5,7 pp), Finlanda (+4,5 pp), Slovacia (+3,6 pp), Estonia (+3,4 pp), Austria (+3,3 pp) și Franța (+3,2 pp).

Cele mai mari scăderi s-au observat în Grecia (-10,3 pp), Cipru (-8,6 pp), Croația (-4,3 pp), Spania (-3,3 pp), Portugalia (-2,8 pp), Danemarca (-2,5 pp) și Irlanda (-2,4 pp).

Obiectivele României

România și-a propus pentru anul curent un deficit bugetar de 7%, țintă ce preconizăm a fi atinsă până la sfârșitul lui 2025, potrivit declarațiilor Ministerului Finanțelor. Totodată, planul bugetar prevede o diminuare treptată a deficitului până la 3% în următoarea decadă.

Diferența dintre cheltuieli și veniturile statului a scăzut ușor în primele două luni din 2025, comparativ cu același interval de timp al anului trecut, arată execuția bugetului general consolidat la 28 februarie 2025, publicată pe 26 martie de Ministerul Finanțelor Publice.

Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 30,24 miliarde de lei, ce reprezintă 1,58% din Produsul Intern Brut (PIB), conform metodologiei naționale, comparativ cu deficitul de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,64% din PIB aferent acelorași luni din 2024.

Anul 2024 s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde de lei, reprezentând 8,65% din PIB, comparativ cu deficitul de 90,06 miliarde de lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023.

Sursa foto: Ilustrație generată.