După două săptămâni de la impunerea sancțiunilor majore de către Trezoreria SUA asupra Rusia, la solicitarea fermă a Președintelui Donald Trump – în încercarea de a bloca „mașina de război” care avansează agresiv în Ucraina, România rămâne indecisă, fără a lua o poziție clară și aparent confuză pe un drum nesigur.

Lukoil – un actor major pe continentul european – a fost rapid prins între presiunea Kremlinului și mediul european. Compania are o prezență semnificativă și în București. În timp ce unele state vecine – Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Turcia, dar și Germania și China – implementează sancțiuni și iau măsuri urgente, inclusiv pentru a evita criza de carburanți, situația în București rămâne calmă și relaxată.

Gândul a solicitat oficialilor români detalii despre măsurile luate în ultimele două săptămâni și modul în care aplică sancțiunile Statelor Unite, având în vedere că Lukoil operează și în România. Aproape fără surprize, reprezentanții statului român fie nu au răspuns clar la întrebare, fie au transferat responsabilitatea între instituții.

Se pare că România se află în fața unei provocări prea mari pentru a fi gestionată eficient. Demnitarii români fie evită să ia poziție clară, fie nu mai sunt implicați activ în acest proces.

Lukoil în România: 320 de stații de distribuție, pierderi de profit și reducerea numărului de angajați de la începutul conflictului din Ucraina

Lukoil reprezintă cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia și gestionează numeroase benzinării în Europa. În România, deține rafinăria Petrotel-Lukoil și rețeaua Lukoil România, compusă din 320 de stații de distribuție. Ambele întreprinderi aparțin firmei Litasco, cu sediul în Elveția.

Conform datelor Ministerului de Finanțe, de la începutul conflictului din Ucraina, activitatea Lukoil în România s-a deteriorat semnificativ, impactând atât profitabilitatea, cât și numărul angajaților.

Numărul angajaților declarați înainte de război era de 1321, însă recent compania a declarat că a rămas cu o cincime din acea forță de muncă. La sfârșitul anului trecut, pierderea netă a companiei a fost de aproximativ 29 de milioane de euro.

• 2021: Profit de 32 milioane € (1321 angajați)
• 2022: Profit de 47 milioane € (896 angajați)
• 2023: Profit de 70,7 milioane € (356 angajați)
• 2024: Pierdere de 29 milioane € (203 angajați)

Sancțiunile recente, în special cele impuse de Statele Unite și Regatul Unit, au perturbat operațiunile de piață și de transport, iar băncile refuză să ofere finanțare, conform Bloomberg.

Nicușor Dan, acum două săptămâni: „Cred că, în viitor, ne vom alătura sancțiunilor”

Întrebat despre modul în care România aplică sancțiunile americane, în condițiile în care Lukoil activează pe teritoriul țării noastre, după întâlnirea Consiliului European, primarul capitalei a afirmat că țara noastră va urma, cel mai probabil, deciziile Statelor Unite și Uniunii Europene. Detaliile exacte nu au fost precizate de oficiali.

„Discuția despre pachetele 19 și 20 ale Uniunii a menționat și numele Lukoil. Până acum, România a acționat solidar cu ceilalți membri ai Uniunii, sprijinind măsurile de sancțiuni. Cred că, în scurt timp, vom adopta și noi aceleași decizii”, a spus Nicușor Dan.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, clarifică: „Decizia privind sancțiunile SUA nu este imputabilă Guvernului”

„Deciziile Statelor Unite de implementare a sancțiunilor nu sunt decizii oficiale ale Guvernului României. Ne concentrăm pe zona de producție și datoriile companiilor afectate. Ministerul de Finanțe are responsabilitatea de a gestiona aceste aspecte, astfel încât statul român să nu suporte pierderi, chiar dacă compania este implicată. Aceasta va monitoriza atent situația și va implementa cele mai bune soluții pentru securizarea activităților pe teritoriul României”, a explicat Radu Miruță.

Am încercat să obținem poziția ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, dar acesta nu a răspuns la apelurile telefonice sau mesajele trimise. La fel și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, nu a fost disponibilă.

Autoritățile au menționat săptămâna trecută că, deși au luat act de sancțiunile anunțate de Trezoreria SUA, vor aștepta clarificări de la Uniunea Europeană înainte de a adopta o decizie finală. Se analizează vânzarea activelor Lukoil, după ce compania încearcă să le transfere către entități elvețiene, precum Gunvor, controlată de Gennady Timchenko, apropiat de Vladimir Putin.

Cine va prelua proprietățile și activele companiei rusești? În contextul sancțiunilor, Lukoil încearcă să vândă rafinăria Petrotel din Ploiești, conform declarațiilor oficiale. Rămâne de văzut cum va evolua această situație și impactul asupra pieței din România.

Poziția altor state față de sancțiunile impuse Lukoil: Bulgaria și Ungaria caută excepții, în timp ce Germania și Turcia iau măsuri rapide

Bulgaria analizează posibilitatea de a cere excepții de la sancțiunile SUA pentru a evita criza de combustibil, având în vedere că rafinăria deținută de Lukoil din Burgas acoperă aproximativ 80% din necesarul țării. Guvernul consideră că sancțiunile ar putea duce la oprirea activității rafinăriei și solicită amânarea măsurilor după data de 21 noiembrie.

Ungaria se pregătește de o potențială criză a carburanților, solicitând derogare de la sancțiuni

Ungaria intenționează să ceară o derogare de la sancțiunile impuse Rusiei pentru a evita deficitul de petrol. Liderul maghiar va vizita Washington-ul pentru discuții cu președintele american și a declarat că SUA nu vor face excepții, deși Maghiariei îi sunt extrem de dependente de petrolul rusesc, între 86 și 100% din consum.

Germania, asigurată de SUA că Rosneft nu va fi afectată de sancțiuni

Germania se află într-o poziție mai favorabilă la acest capitol, având asigurări din partea Washington-ului că activitatea Rosneft din Germania nu va fi supusă noilor sancțiuni energetice. Ministrul economiei, Katherina Reiche, a declarat că activele Rosneft din Germania nu sunt sub controlul direct al Rusiei, fiind complet decuplate de compania-mamă.

Turcia, rapid adaptată sancțiunilor SUA: oprește conducta de petrol a Kremlinului

Turcia încetează colaborarea cu petrolul rusesc și reduce considerabil importuri. Potrivit Reuters, principalele rafinării turcești înlocuiesc treptat materia primă din alte țări, în contextul măsurilor restrictive ale SUA, Marii Britanii și Uniunii Europene. Turcia se află printre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, după China și India.

China, renunță la petrolul rusesc după noile sancțiuni ale SUA

China a anunțat oficial că renunță la importul de petrol rusesc, în urma noilor sancțiuni impuse de Statele Unite, afectând aproape 45% din exporturile către această țară. În septembrie, volumul exporturilor rusești către China a scăzut cu 500.000 de barili/zi, atingând cel mai redus nivel din perioada pandemică COVID-19.

Contrar agitației din jur, în România, situația rămâne calmă: Consiliul Concurenței nu avut încă notificări privind eventuale tranzacții cu activele Lukoil.

Cu o cotă de piață de 8-10%, Lukoil ocupă poziția a treia ca mărime în piața distribuției de carburanți din România, după OMV Petrom și Rompetrol.

Care va fi impactul sancțiunilor asupra companiei și asupra sectorului petrolier din România? La deosebire de vecini, Bucureștiul pare dezinvolt și departe de această problemă, fiind aparent „decuplat” de evoluțiile internaționale.