Statele membre ale Uniunii Europene, printre care Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Croația, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Finlanda, doresc mai multă flexibilitate pentru a-și consolida capacitatea de apărare.

Douăsprezece state au depus cereri oficiale la Comisia Europeană. Aceste solicitări permit o majorare a cheltuielilor de apărare cu până la 1,5% din PIB anual, pe parcursul a patru ani, fără a încălca regulile fiscale ale UE.

Germania intenționează să utilizeze această clauză de flexibilitate. Italia și Franța nu solicită astfel de facilități pentru achizițiile militare, nici România, Olanda sau Suedia.

Danemarca, deși solicită flexibilitate, a luat această decizie și pentru a transmite un mesaj politic. Ministrul economiei, Stephanie Lose, a declarat că această acțiune marchează unitatea țărilor UE în efortul de modernizare a apărării.

Instituțiile europene au solicitat guvernelor să ia decizii până la 30 aprilie pentru a coordona politicile fiscale și a activa clauza până în iulie, deși acest termen nu e obligatoriu.

Ministrul spaniol al economiei, Carlos Cuerpo, a declarat că Spania va lua o decizie în următoarele luni.

Ministrul italian al finanțelor, Giancarlo Giorgetti, consideră că Italia poate atinge obiectivul NATO de 2% pentru cheltuieli de apărare prin ajustări contabile. Italia va aștepta summitul NATO din iunie pentru stabilirea eventualelor obiective noi de cheltuieli, deoarece SUA solicită majorarea alocațiilor militare.

În 2023, România a alocat 27,2 miliarde de lei (aproximativ 5,7 miliarde de euro) pentru apărătoare, conform datelor Eurostat. Această sumă reprezintă 1,7% din Produsul Intern Brut (PIB) din 2023, de 320 de miliarde de euro.