Cât rezistă de fapt cei mai buni scafandri din lume fără respirație
Un croat a stabilit un record mondial de aproape 30 de minute de retenție a respirației, într-un context special, în timp ce performanțele în competițiile clasice de freediving sunt mult mai scăzute. Recordul a...
Un croat a stabilit un record mondial de aproape 30 de minute de retenție a respirației, într-un context special, în timp ce performanțele în competițiile clasice de freediving sunt mult mai scăzute. Recordul a fost realizat în iunie 2025, de Vitomir Maričić, într-o sesiune în care a inhalat oxigen pur înainte de a începe.
Detalii despre recordul de aproape 30 de minute
Performanța a fost obținută în cadrul unei discipline unde inhalezi oxigen pur înainte de încercare. În această situație, organismul are rezerve suplimentare de oxigen, ceea ce permite retenția foarte lungă a respirației. Performanța de 29 de minute și 3 secunde s-a înregistrat conform Guinness World Records.
Diferența față de recordurile în competiții
În competițiile oficiale organizate de AIDA International, inhalarea de oxigen suplimentar nu este permisă. Recordul masculin în aceste condiții este de 11 minute și 35 de secunde, deținut de francezul Stéphane Mifsud. În cazul fetelor, recordul este de 9 minute și 39 de secunde, realizat de sportiva germană Heike Schwerdtner.
Performanțe fără avantajul oxigenului suplimentar
Unele cifre pot părea mai modeste, însă sunt considerate performanțe remarcabile de specialiști, deoarece nu beneficiază de avantajul rezervei de oxigen extras. Rata de retenție de peste 11 minute pentru bărbați și aproape 10 minute pentru femei este considerată impresionantă.
Motivul pentru care oamenii simt nevoia de a respira
Sențația de a nu mai putea respira nu apare din cauza lipsei oxigenului, ci a acumulării de dioxid de carbon în sânge. Această substanță activează receptorii care trimit semnale creierului că este nevoie de aer, chiar dacă nivelul de oxigen este încă suficient.
Mecanismul de protecție al corpului
Acest reflex este unul de protecție și începe înainte ca oxigenul să ajungă la niveluri periculoase. Majoritatea oamenilor simt această nevoie după aproximativ un minut de retenție, chiar dacă organismul are încă rezerve de oxigen disponibile.
Modul în care freesurferii își antrenează corpul
Freediverii depun eforturi pentru a-și crește pragul de toleranță la dioxidul de carbon, antrenându-se ani de zile. Exercțiile nu urmăresc eliminarea reflexului natural, ci adaptarea la senzațiile de disconfort. La sportivii experimentați, contracțiile involuntare ale diafragmei nu mai sunt percepute ca semnale de panică, ci ca normale în timpul probei de retenție.
În contextul performanțelor, diferența între recordul mondial de aproape 30 de minute în condiții speciale și cele din competiții reflectă clar impactul avantajului fiziologic al inhalării prealabile de oxigen pur.


0 comentarii