Evitarea tragediilor în furtuni și cauzele căderii copacilor în București
Furtuna violentă care a traversat Bucureștiul în noaptea de marți spre miercuri a provocat peste 1.400 de intervenții ale echipajelor de urgență, fiind doboriți aproape 1.000 de copaci, și a produs pagube în oraș...
Furtuna violentă care a traversat Bucureștiul în noaptea de marți spre miercuri a provocat peste 1.400 de intervenții ale echipajelor de urgență, fiind doboriți aproape 1.000 de copaci, și a produs pagube în oraș și în județul Ilfov, afectând infrastructura, autoturismele și locuințele.
Aproape 1.000 de copaci au fost doborâți de furtună
Conform Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISUBIF), în București s-au realizat 1.408 intervenții, iar bilanțul include 779 de copaci doborâți, 34 de stâlpi, 30 de elemente de acoperiș și 27 de elemente de construcție.
Numărul intervențiilor în județul Ilfov a fost de 251, rezultând 32 de copaci prăbușiți și 125 de locuințe inundate.
Pagubele din București și Ilfov
Structurile afectate în Capitală includ 450 de autoturisme și 66 de imobile. În plus, s-au înregistrat 190 de inundații în subsoluri, 224 în locuințe, 46 în curți și 78 pe străzi.
Până acum, în București, s-au produs pagube și asupra infrastructurii de transport, precum și daune materiale și la nivelul rețelelor electrice.
Specialist: gestionarea arborilor, o cauză importantă
Diana Culescu, vicepreședintă a Asociației Peisagiștilor din România – filiala București, afirmă că fenomenele extreme, precum furtunile, duc în mod natural la prăbușirea arborilor. Însă, modul în care aceștia sunt întreținuți și gestionați influențează în mod direct numărul de arbori căzuți.
Aceasta susține că arborii uscați, aflati lângă Palatul Parlamentului, au fost identificați în stare de degradare și ar fi trebuit eliminați de către administrație.
Fluctuațiile în sănătatea arborilor și cauzele acestora
Specialista explică faptul că rădăcinile afectate reprezintă o cauză majoră a caderii copacilor. Lucrările pentru carosabil, rețele subterane și amenajări urbanistice pot deteriora sistemul radicular, reducând stabilitatea arborilor.
Rădăcinile se dezvoltă în primii 50 de centimetri ai solului, iar structurile rutiere pot ajunge la adâncimi de peste 80 de centimetri, afectând astfel stabilitatea copacilor.
Impactul tăierilor și spațiile restricționate
Tăierile repetate și spațiile limitate pentru rădăcini pot slăbi considerabil arborii. Drept exemplu, specialistul indică arborii de pe Calea Victoriei, unde forma artificială a copacilor și spațiul restrâns, de circa 80×80 centimetri, au fost factori care au contribuit la ruperea crengilor în timpul furtunii.
Un arbore gol pe interior, conform specialistei, nu reprezintă neapărat un pericol, fiind chiar mai flexibil și mai rezistent.
Necesitatea unui Registru Verde pentru monitorizare
Diana Culescu consideră că implementarea unui Registru Verde funcțional ar permite monitorizarea fiecărui arbore și intervențiile din proximitatea acestora, contribuind la prevenirea incidentelor.
Legea prevede existența unui astfel de instrument încă din 2007, însă acesta nu este încă operațional, chiar dacă Primăria Municipiului București a investit aproape două milioane de euro în acest proiect.
Specialista subliniază că un astfel de sistem ar fi mai util decât simplele măsuri de toaletare periodică a arborilor, mai ales în cazul rădăcinilor afectate.


0 comentarii