CCR respinge solicitările ONG-urilor și ale lui Nicușor Dan

Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, recursurile formulate de Nicușor Dan la două proiecte legislative de importanță majoră, confirmând valabilitatea unor norme ce facilitează eliminarea urșilor periculoși și modificări ale regimului hidrocentralelor. Deciziile vin în contextul intensificării critici la adresa influenței ONG-urilor în domeniul mediului și energiei, precum și a controversei legate de transparența finanțării organizațiilor non-guvernamentale.

Decizie privind regimul de eliminare a ursului brun

Curtea a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan împotriva legii care modifică OUG nr. 81/2021, ce reglementează intervențiile pentru gestionarea atacurilor urșilor asupra persoanelor sau pagubelor materiale. Legea prevede pentru anii 2026 și 2027 stabilirea unui nivel de prevenție de 859 de ursi bruni și un nivel de intervenție de 110 exemplare. Actul normativ justifică măsurile prin necesitatea prevenirii atacurilor și a pagubelor.

Decizia confirmă că Directiva Habitate permite derogări de la interdicția de capturare sau eliminare a speciilor protejate, afirmând că populația de urs brun este „excesiv de numeroasă”. Legea a fost elaborată pe date științifice, cele arătând că populația de ursi este prea mare și că alternativele de protejare nu sunt suficiente.

Curtea a respins și argumentele privind violarea principiului separației puterilor în stat, precizând că legislația europeană și jurisprudența CJUE nu impun ca astfel de măsuri să fie reglementate exclusiv de autoritățile executive. Într-un comunicat, Curtea subliniază că suveranitatea legislativă a Parlamentului îi conferă dreptul de a reglementa astfel de domenii.

PUBLICITATE

Legislație despre hidrocentrale și arii naturale protejate

Curtea a respins și sesizarea președintelui Nicușor Dan privind legea ce declară terenurile vizate pentru hidrocentrale arii naturale protejate, inclusiv cele din proiecte demarate înainte de 2007. Legea modifică regimul acestor arii și prevede exonerarea de evaluare de mediu a proiectelor considerate vitale pentru securitatea națională, precum și a celor în derulare sau modernizate în zone protejate.

Legea a fost criticată de Nicușor Dan, care afirmă că încalcă dreptul la un mediu sănătos și contravine directivelor europene. În plus, proiectul permite proiectelor energetice și militare să funcționeze fără evaluare de impact în anumite condiții.

Imediat de la decizia CCR, ONG-urile de mediu, precum Declic și Bankwatch, au reacționat dur, acuzând că această lege contribuie la distrugerea unor zone protejate și blocarea proiectelor de energie hidro. În luna mai, Înalta Curte de Casație și Justiție a blocat definitiv defrișarea a peste 30 de hectare de pădure din Munții Călimani pentru hidrocentrala Răstolița, după ce Guvernul și Hidroelectrica au pierdut procesul intentat de organizațiile de mediu.

Fostul director al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a declarat anterior că toate proiectele de energie hidro sunt blocate de ONG-uri, fapt confirmat și de impactul proceselor în justiție pentru blocarea unor investiții importante.

Nicușor Dan a atacat cu recurs legea la CCR, dar decizia de miercuri înseamnă că măsurile legislative rămân în vigoare, fără suspendare.

Reacție din partea organizațiilor de mediu

ONG-urile de mediu, precum Declic și Bankwatch, au reacționat vehement după decizia Curții. În comunicatul lor, susțin că legea propusă pentru mutilarea parcurilor naționale și siturilor Natura 2000, pentru proiecte hidroenergetice, ar avea efecte devastatoare asupra mediului. Aceste organizații au reiterat că inițiativa legislativă de a modifica regimul ariilor protejate a fost blocată în instanță, dar documentele au fost aprobate de CCR.

De asemenea, amintește de faptul că în mai, instanțele au respins definitiv proiecte majore de dezvoltare hidroenergetică, inclusiv hidrocentrala de la Răstolița, în ciuda opoziției ONG-urilor.

În același timp, Nicușor Dan nu s-a abținut să critice aceste măsuri, atacând în trecut legislația care declara hidrocentralele obiective strategice naționale, modul în care acestea erau blocate de organizații civice.

Legislația privind transparentizarea finanțării ONG-urilor

Legislația care urmărește transparentizarea surselor de finanțare ale ONG-urilor a fost adoptată în Senat și urmează să fie dezbătută în Camera Deputaților. Inițiativa a generat dezbateri aprinse și campanii de susținere și critică.

Campaniile #Rezist și alte organizații avertizează că legea ar putea duce la dispariția societății civile. ONG-urile acuză că acest proiect va elimina posibilitatea controlului independent asupra fondurilor și va duce la restrângerea activității civicilor.

Proiectul legislativ indică o intenție de a impune reguli de transparență pentru toate sursele de finanțare ale ONG-urilor, dar Nicușor Dan a publicat mesaje sugerând că nu este de acord cu această inițiativă.

Perspective și implicații

Specialiști în energie, precum Dumitru Chisăliță, anticipează că Nicușor Dan va contesta la CCR legea privind transparența finanțării ONG-urilor, similar cu modul în care a atacat alte acte normative.

El consideră că poziția politică a fostului activist ar putea fi una de blocare a acestor legi, evitând astfel dezbateri publice și schimbări majore asupra domeniilor energetice și mediului.

Deciziile luate de CCR, precum și reacțiile din partea societății civile, indică un climat de incertitudine în privința direcției legislative în domeniul mediului și energiei în România, în condițiile în care legile fundamentale și directivele europene sunt invocate atât de susținători, cât și de opozanți.