Senatorul Dumitru Manea a susținut un discurs despre evenimentele din iunie 1941 de la Iași în Senat

Senatorul Dumitru Manea a susținut în plenul Senatului un discurs în care a făcut rectificări în ceea ce privește interpretarea evenimentelor din iunie 1941 de la Iași, referitoare la incidentul adesea numit „pogrom”. Manea a contestat cifrele de victimare vehiculate și a adus în discuție aspecte istorice și statistice pe care le consideră relevante pentru clarificarea situației.

Clarificări legate de numărul victimelor

Manea a afirmat că, în realitate, victimele „pogromului de la Iași” au fost 245 de evrei, numărul de cadavre găsite în gropile comune în urma cercetărilor. La aceste victime se adaugă între 2.500 și 2.700 de evrei care au murit în trenurile morții spre Podul Iloaiei și Călărași. Astfel, totalul victimelor estimate nu depășește 2.945, ceea ce contrazice cifra de 14.850 vehiculată de holocaustologi.

Manea a cerut clarificări cu privire la diferența de peste 11.900 de victime, întrebând dacă aceste persoane ar fi fost înviate sau dacă cifrele sunt exagerate.

Surse și date statistice

Pentru susținerea afirmațiilor sale, senatorul a citat lucrarea „Evreii în cadrul Recensământului general al României din 6 aprilie 1941”, realizată de Viorel Achim, specialist în istorie și cercetător la Institutul de Istorie Nicolae Iorga. Potrivit acesteia, recensământul evreilor s-a desfășurat în perioada 11-12 aprilie 1941, iar în orașul Iași trăiau 33.135 de evrei în aprilie 1941, iar în mai 1942 numărul a fost de 32.369, fiind o diferență de doar 766 de persoane.

PUBLICITATE

Manea a mai menționat că aproape 2.000 de evrei au contribuit la prelucrarea datelor recensământului, subliniind implicarea evreilor în acest proces. În privința cifrelor privind populația evreiască din Iași, acestea sunt considerate apropiate de cele ale victimelor estimate pentru perioada de după evenimente.

Aspecte legale și responsabilități

Senatorul a evidențiat faptul că guvernul german a acceptat să plătească compensații victimelor evenimentelor din Iași, acceptând astfel responsabilitatea pentru uciderea evreilor din oraș. În 1959, guvernul Germaniei de Vest a autorizat plătește de despăgubiri pentru victimele din pogrom și trenurile morții, conform „Jewish Telegraphic Agency”. Sursele arată că aceste compensații au fost acordate în urma negocierilor cu organizația Claims Conference, în 2017.

În plus, supraviețuitorii au fost recunoscuți ca eligibili pentru pensii lunare de compensare din fondurile germane pentru victimele Holocaustului.

Critici privind denumirea evenimentului

Manea a criticat utilizarea termenului „pogrom” în contextul acestor evenimente, explicând că această denumire implică o acțiune colectivă de violență organizată sau tolerată de autorități împotriva unei comunități etnice sau religioase. El a susținut că nu există probe judiciare care să ateste participarea populației românești din Iași la crimele comise sau o participare organizată în unghiul denumirii de „pogrom”.

De asemenea, senatorul a afirmat că termenul folosit pentru aceste evenimente este o falsificare istorică, făcută pentru a acuza nedrept populația locală. El a amintit că procesul din iunie 1948 privind evenimentele a fost numit „Procesul masacrelor de la Iași” și nu „pogrom”.

Importanța cunoașterii corecte a istoriei

În discursul său, Manea a citat un proverb al scriitorului Efim Tarlapan pentru a evidenția importanța cunoașterii exacte a evenimentelor istorice: „Cine nu-și cunoaște istoria, rămâne fără geografie”. Acesta a subliniat astfel necesitatea unei interpretări corecte, bazate pe date și cercetări reale, pentru evitarea falsificărilor și a utilizării manipulative a istoriei.