18 liberali acuză PNL și inițiază acțiune în judecată

Parlamentari liberali solicită acoperirea prejudiciului de imagine și contestă decizii interne

Un număr de 18 parlamentari găsesc în deciziile conducerii PNL motive de nemulțumire și cer acoperirea prejudiciului moral de 250.000 lei pentru fiecare, echivalentul a aproape 4,5 milioane de lei în total. Aceștia susțin că deciziile BPN nr. 22 și 25 din 15 iunie prevăd directive pentru votul la învestirea guvernului și îi amenință cu excluderea dacă nu respectă aceste indicații.

Contestare în instanță a deciziilor BPN

Acești parlamentari au depus la Tribunalul București o ordonanță preșențială pentru suspendarea executării și efectelor deciziilor BPN. Ei argumentează că măsura are motive juridice și politice, invocând încălcarea unor principii constituționale și statutare.

Motivările contestatarilor

Printre motivele invocate se numără instituirea unui mandat imperativ, interzis de Constituție, și luarea de decizii de către o autoritate fără competența de a sancționa parlamentari aleși. Potrivit acestora, pierderea calității de membru se decide de către Consiliul Național, nu de Biroul Politic Național, care a acționat în afara atribuțiilor sale statutare.

De asemenea, contestatarii afirmă că sancțiunea este automată, fără audiere sau drept la apărare. Ei mai susțin că decizia forțează încălcarea legii și a regulamentului Parlamentului, deoarece votul pentru învestirea guvernului trebuie să fie secret, iar formula „prezent, nu votez” nu este permisă la votul secret, ceea ce ar putea obliga aleșii să lipsească de la ședințe sau să-și afișeze public poziția.

PUBLICITATE

Reacții ale PNL și evoluții politice

După ședința Biroului Politic Național, PNL a decis că partidul nu va susține învestirea noului guvern condus de Adrian Veștea. În plus, conducerea liberală i-a solicitat lui Veștea să își depună mandatul până marți la ora 10:00. Acesta a anunțat însă că nu va face asta și va continua negocierile pentru formarea noului executiv.

Reflecții asupra impactului și poziției în partid

Parlamentarii contestatari afirmă că aceștia sunt „purtătorii autorității de stat” și consideră că interzicerea votului reprezintă o constrângere care lovește în autoritatea pe care au încredințat-o românii. Ei mai susțin că prin aceste decizii se încearcă consolidarea unui control strict asupra opiniei interne a partidului, în condițiile în care critică modificări rapide ale statutului și sancțiuni care pot duce la eliminarea liderilor de filiale.

Contestatarii adaugă că „PNL nu este proprietate a unui singur om” și subliniază că „primul principiu” al liderilor trebuie să fie respectarea Constituției, nu propriile interese sau orgolii. Ei susțin că noul statut al partidului a fost prezentat filialelor cu foarte puțin timp înainte de vot și că acesta include termene scurte pentru convocări, sancțiuni imediate și eliminarea posibilității de contestare, ceea ce, potrivit lor, limitează drepturile interne și diminuează dezbaterea liberală.

Testul deciziei și reacțiilor din interiorul PNL rămâne în atenție, în contextul disputelor legate de modul de conducere și de modernizare a partidului.