Cătălin Predoiu avertizează asupra riscului pierderii trenului economic în România

România riscă să-și piardă poziția strategică pe coridoarele de conectivitate globale din cauza lipsei unui guvern stabil, ceea ce afectează capacitatea de a negocia și implementa proiecte majore în contextul geopolitic actual.

Contextul geopolitic și poziția României

La intersecția dintre Marea Neagră, Europa Centrală, Orientul Mijlociu, Caucaz și Asia Centrală, România are oportunitatea de a deveni un nod esențial pentru coridoarele comerciale și energetice. Lipsa unui guvern cu legitimitate completă limitează însă influența țării în negocieri strategice la Bruxelles și Washington.

Coridorul Middle Corridor

Coridorul de Mijloc face legătura între China și Europa prin Marea Caspică, Caucaz și Marea Neagră. Prin Portul Constanța, România poate deveni un punct principal de acces pentru mărfuri din și spre Asia Centrală, Azerbaidjan și Georgia. Creșterea interconectivității cu Bulgaria poate poziționa România ca o țară-cheie pentru ramura sudică a acestui coridor, care continuă din Georgia prin Turcia și Bulgaria.

Proiecte precum cablul energetic Georgia-România, conectat cu Azerbaidjan și state din Asia Centrală, pot ajuta la transformară țara în o poartă pentru fluxurile energetice din regiune.

PUBLICITATE

Coridorul TRIPP și alte proiecte regionale

Coridorul TRIPP, rezultat din înțelegeri semnate în 2025 la Casa Albă, leagă Azerbaidjanul de Armenia și exclava Nahicevan. În negocierile mediate de Donald Trump, s-au inclus componente economice și de conectivitate, vizând normalizarea relațiilor regionale și dezvoltarea.

Prezența americană în Georgia s-a intensificat recent, cu investiții în portul Poti și discuții pentru dezvoltarea portului Anaklia. Portul Constanța, pe malul vestic al Mării Negre, devine astfel un element central în această dinamică regională.

Coridorul New Development Road și parteneriatele globale

Coridorul New Development Road este în construcție, urmând să lege Golful Persic de Turcia și apoi de Europa sau Asia Centrală, traversând Caucazul de Sud. În condițiile tensiunilor din Orientul Mijlociu, importanța sa strategică crește.

Coridorul IMEC, susținut de Statele Unite, leagă India de Europa prin Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Iordania și Israel. Obiectivul principal este reducerea dependenței de rutele maritime tradiționale, precum Strâmtoarea Bab el-Mandeb și Canalul Suez, în contextul aprofundării parteneriatului UE-India.

Coridorul Vertical și oportunități pentru România

Coridorul Vertical conectează Marea Mediterană (prin Grecia) cu Bulgaria, România, Ucraina și Republica Moldova. Toate aceste proiecte converg în bazinul Mării Negre, unde România dispune de unele dintre cele mai avantajate poziții geo-economice din Europa.

România are portul Constanța, Canalul Dunăre-Marea Neagră, acces la Dunăre și piața unică europeană. În plus, țara poate conecta fluxuri de mărfuri, energie și date către Europa Centrală și de Vest, beneficiind de o combinație rară de avantaje geografice și politice.

Impactul blocajelor politice

Lipsa unui guvern stabil reduce capacitatea României de a influența aceste proiecte și de a atrage investiții. În condițiile în care state precum Italia și Franța au desemnat emisari special pentru IMEC, România riscă să piardă oportunități istorice de a deveni principal hub de conectivitate regională.

Pentru a valorifica această poziție, sunt necesare decizii rapide, investiții și implicare activă în negocieri internaționale. Fiecare zi de incertitudine politică crește riscul ca alte state din regiune să preia fluxurile comerciale și energetice.

Concluzie

Coridoarele de conectivitate globale, precum Middle Corridor, TRIPP, New Development Road, IMEC și Coridorul Vertical, au potențialul de a transforma România într-un nod geopolitic de importanță majoră.Însă, pentru atingerea acestei ținte, este esențială stabilitatea guvernamentală, care în prezent, lipsește.