Cercetători descoperă o substanță din creier care poate ajuta la ruperea obiceiurilor
Un nou studiu realizat pe șoareci sugerează că acetilcolina, un neurotransmițător din creier, joacă un rol esențial în procesul decizional, în special în momentul în care indivizii renunță la obiceiuri sau strategii care nu...
Un nou studiu realizat pe șoareci sugerează că acetilcolina, un neurotransmițător din creier, joacă un rol esențial în procesul decizional, în special în momentul în care indivizii renunță la obiceiuri sau strategii care nu mai produc rezultate. Cercetarea indică faptul că această substanță stimulează creierul să își adapteze comportamentul în fața unor schimbări, aspect relevant pentru înțelegerea unor tulburări psihice precum dependența, tulburarea obsesiv-compulsivă sau schizofrenia.
Ce se întâmplă în creier când recompensa dispare
Cercetătorii de la Okinawa Institute of Science and Technology au experimentat cu șoareci antrenați în a parcurge un labirint virtual, pentru a identifica modul în care creierul reacționează la schimbările survenite după ce o regulă devine invalidă. Animalele au fost învățate să aleagă un traseu de recompensă, iar apoi traseul a fost modificat, pentru a întrerupe obiceiul anterior.
După această schimbare, cercetătorii au observat o creștere semnificativă a nivelului de acetilcolină în anumite zone ale creierului. Această creștere a fost corelată direct cu comportamentul de adaptare: șoarecii cu niveluri mai mari de acetilcolină au avut mai multă disponibilitate să încerce alte opțiuni, indicând o reacție de tip „lose-shift”, adică schimbarea strategiilor după un eșec sau după pierderea recompensei.
Experimentul relevă că acetilcolina poate acționa ca un semnal chimic care determină creierul să iasă din mod automat și să exploreze alte posibilități. Aceasta sugerează că neurotransmițătorul nu se limitează la funcțiile generale de atenție sau învățare, ci influențează și flexibilitatea comportamentală.
Impactul asupra dependențelor și obiceiurilor rigide
Pentru a evalua rolul acetilcolinei în comportamentul adaptativ, cercetătorii au inhibat producția acesteia la o parte dintre șoareci. Rezultatul a fost o creștere a rigidității comportamentale, animalele fiind mai puțin dispuse să-și schimbe traseul chiar și în condițiile în care recompensele nu mai erau obținute.
Acest fapt susține ipoteza că acetilcolina este un element cheie în mecanismele de flexibilitate comportamentală. Deși nu explică singură toate tiparele de obiceiuri sau dependențe, subliniază rolul său central în modulația deciziilor de adaptare și schimbare.
Relevanța acestor descoperiri poate ajuta la înțelegerea tulburărilor psihice în care pacienții sunt blocați în tipare compulsive. În cazul dependenței, creierul continuă să caute recompensa, chiar dacă efectele negative devin evidente, iar în tulburarea obsesiv-compulsivă, anumite comportamente repetitive pot deveni extrem de greu de controlat.
Studiul indică faptul că înțelegerea mecanismelor din spatele flexibilității decizionale, cum ar fi influența acetilcolinei, ar putea duce la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente pentru aceste afecțiuni.



0 comentarii