Bacteria devoratoare din Marea Neagră și impactul asupra turiștilor

Sezonul estival a adus pe litoralul românesc un număr considerabil de oameni, însă temperaturile ridicate din perioada recentă favorizează răspândirea bacteriilor din genul Vibrio în Marea Neagră. Specialiștii atrag atenția asupra riscului infecțiilor severe, în special pentru persoanele vulnerabile.

Marea Neagră, între zonele europene afectate de Vibrio

Prezența bacteriilor Vibrio în Marea Neagră nu mai este o situație izolată. Aceste microorganisme au fost identificate în regiuni de îmbăiere populare din Europa, în condițiile în care au fost găsite și în Marea Baltică și Marea Nordului. România, Bulgaria, Turcia și Ucraina se numără printre statele afectate de răspândirea acestor bacterii.

Răspândirea Vibrio și schimbările climatice

Potrivit specialiștilor, creșterea temperaturilor apei și perioadele de valuri de căldură contribuie la condițiile favorabile pentru dezvoltarea bacteriilor Vibrio. Aceste microorganisme se dezvoltă în ape calde, cu salinitate redusă, iar schimbările climatice determină ca aceste condiții să devină mai frecvent întâlnite în anumite zone din Europa, inclusiv în cazul Mării Neagre.

Monitorizarea infecțiilor și riscurile de sănătate

Autoritățile sanitare europene monitorizează atent creșterea numărului de infecții cu Vibrio, care au crescut odată cu temperaturile apei mai ridicate, mai ales în țările din nordul continentului. Deși cazurile rămân relativ rare, riscul de infecție și de complicații mai severe determină o atenție sporită din partea autorităților.

Cum se produce infectarea cu Vibrio

Infecția sezonieră, cunoscută ca vibrioză, survine predominant în sezonul cald. Cele mai frecvente forme de infecție sunt provocate de bacteriile Vibrio vulnificus, Vibrio parahaemolyticus și Vibrio alginolyticus, dar există și altele, cel puțin o duzină.

Majoritatea cazurilor apar după consumul de crustacee crude sau insuficient preparate termic, precum stridiile, midiile și scoicile. De asemenea, infectarea se produce prin înghițirea apei contaminate în timpul înotului și prin pătrunderea bacteriilor în organism prin răni deschise, fie în timpul activităților acvatice, fie prin contact cu apă provenită de la crustacee contaminat.

Specialiștii precizează că vibrioza nu se transmite de la persoană la persoană.

Riscuri grave și complicații

Unele forme de infecție pot avea consecințe grave, inclusiv moartea țesuturilor în cazul fasciitei necrozante. În cazurile severe, infectarea cu Vibrio vulnificus poate necesita tratament intensiv și chiar amputarea unui membru.

Recent, un caz grav a fost raportat în Statele Unite, un adolescent de 17 ani fiind internat după ce a înotat în apele de coastă din Florida. Datele Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA indică faptul că aproximativ o din cinci persoane infectate cu Vibrio vulnificus moare în termen de două zile de la contaminare. Statistica anuală arată circa 80.000 de îmbolnăviri și 100 de decese cauzate de aceste infecții în Statele Unite.

Persoanele vulnerabile și simptomele infecției

Persoanele cu afecțiuni preexistente, precum boli hepatice, hepatită, cancer, diabet sau HIV, sunt mai expuse riscului de infecție. De asemenea, riscul este mai ridicat pentru cei aflați în tratament de suprimare a sistemului imunitar sau care folosesc medicamente pentru reducerea acidității gastrice.

Simptomele vibriozei includ diaree, greață, vărsături, crampe abdominale, febră și frisoane. În cazul infecțiilor mai grave, pot apărea tensiune arterială extrem de scăzută, vezicule în jurul leziunilor și manifestări locale precum roșeață, durere, umflături și secreții la nivelul rănilor.

Datele și observațiile epiemiologice indică faptul că, pe fondul creșterii temperaturilor apei, riscul de infectare cu Vibrio în zona Mării Negre și în alte regiuni europene devine tot mai semnificativ, fiind monitorizat strict de autoritățile sanitare.