**Securitatea infrastructurilor energetice offshore din Marea Neagră, fără o structură unică de coordonare**

În prezent, protejarea platformelor offshore și a infrastructurilor strategice din Marea Neagră se realizează printr-un ansamblu de instituții, fără o structură unică responsabilă exclusiv pentru securitate. Comisia pentru energie și securitate națională ridică semne de întrebare cu privire la responsabilii și modul de coordonare în cazul unor incidente.

Structura actuală de securitate și actorii implicați

Sisteme de securitate pentru platformele offshore sunt asigurate de mai multe entități. Operatorul, OMV Petrom, monitorizează securitatea industrială, controlează accesul și gestionează siguranța tehnică. Paza platformei este realizată de o firmă privată specializată în astfel de servicii, care urmează proceduri de securitate.

Forțele Navale Române asigură supravegherea și prezența navală în zona maritimă a României și monitorizează amenințările maritime. Forțele Aeriene Române sporesc supravegherea spațiului aerian și reacția la posibile amenințări aeriene.

Instituțiile de intelligence, precum Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe, urmăresc riscurile și amenințările de securitate. Ministerul Afacerilor Interne și Poliția de Frontieră monitorizează siguranța maritimă și controlează frontierle, iar Autoritatea Navală Română se ocupă cu traficul naval și siguranța navigației.

Un punct critic evidențiat se referă la faptul că există un vid instituțional în gestionarea incidentelor majore, fiind persoane sau entități care trebuie să decidă asupra cadrului juridic și intervenției, fără o clarificare clară a responsabilităților directe.

Informații esențiale despre situație

Site-ul Asociației Energie Inteligentă subliniază că „cineva”, fără precizarea exactă a identității, trebuie să încadreze juridic incidentul și să sesizeze autoritățile competente. Aceste procese, în practică, par a fi deficitare, ceea ce ridică semne de întrebare privind rapiditatea și eficiența reacției în situații de criză.

Un punct de accent al discuției îl reprezintă faptul că Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă (ZEE). România exercită suveranitate deplină doar asupra apelor teritoriale, în timp ce asupra resurselor din ZEE deține doar drepturi suverane asupra resurselor și infrastructurilor economice, inclusiv a exploatărilor de hidrocarburi și a instalațiilor offshore.

Provocări în protejarea infrastructurilor offshore

Protejarea acestor infrastructuri este mult mai complexă decât în cazul obiectivelor de pe uscat. Juridic și militar, această responsabilitate implică riscuri sporite în cazul unor atacuri sau sabotaje, cum ar fi cele cu drone maritime, atacuri asupra conductelor submarine sau asupra platformelor de producție.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, atrage atenția asupra dificultăților răspunsului coordonat, menționând că, în scenariile de criză, reacția sistemului statului ar putea fi aproape de o „bâlbă colectivă”, din cauza lipsei unei coordonări unitare.

Situația dispeceratului național și necesitatea unei comenzi unice

Deocamdată, Dispeceratul Național de Securitate Energetică, instituție esențială pentru coordonarea răspunsurilor în domeniul energetic, rămâne în faza de proiect. Nu există un comandament unic dedicat permanent protecției infrastructurilor energetice critice, ceea ce contribuie la vulnerabilitățile actuale.

Specialiștii consideră că, odată cu finalizarea proiectelor precum Neptun Deep, România va trebui să adopte un model similar cu cel al Norvegiei sau Regatului Unit, pentru protecția permanentă a infrastructurilor energetice offshore. Actuala concepție de „supraveghere generală a spațiului maritim” pare insuficientă în fața complexității și riscurilor.

Importanța instituției Dispeceratului Național de Securitate Energetică

Întrebările despre cine apără cu adevărat platformele de gaze din Marea Neagră evidențiază vulnerabilitatea majoră a securității energetice a României.

Propunerea Asociației Energie Inteligentă, din 2016, vizează constituirea unui dispecerat național, independent, în coodonare cu Guvernul, pentru a coordona răspunsul rapid și eficient în caz de incidente majore la infrastructurile offshore.

Astfel, coordonarea în primele 30 de minute după un incident devine un aspect critic, fiind necesară o imagine integrată asupra energiei, securității maritime, riscurilor cibernetice și amenințărilor hibride, pentru a putea decide prioritatea intervențiilor în situații multiple.

–

Acestea sunt aspectele concrete și legale legate de situația actuală a protecției infrastructurilor energetice offshore din Marea Neagră, fără o structură unică de comandă, în contextul dezvoltării proiectului Neptun Deep.