Comisia Europeană solicită României să efectueze reforme în sistemul de pensii, salarizare și fiscalitate, precum și să accelereze investițiile în infrastructură, energie și digitalizare. În raportul de țară pentru 2026, UE subliniază menținerea unor dezechilibre macroeconomice și recomandă măsuri pentru consolidarea fiscală și reducerea disparităților sociale și teritoriale.

Conturul recomandărilor Uniunii Europene pentru România

Comisia Europeană insistă ca România să continue respectarea ratelor maxime de creștere a cheltuielilor nete pentru a evita deficitul excesiv. De asemenea, se cere consolidarea cheltuielilor pentru apărare, răspunzând provocărilor generate de conflictul din Ucraina.

Recomandările includ asigurarea că recentele măsuri pentru atenuarea impactului creșterii prețurilor la energie sunt temporare. România trebuie, totodată, să implementeze reforma pensiilor generale și speciale, și să conceapă o reformă a salariilor din sectorul public pentru a asigura echitate și sustenabilitate financiară.

Se recomandă și consolidarea procedurilor bugetare și controlul mai strict asupra investițiilor publice, pentru a menține sustenabilitatea fiscală. Măsurile trebuie să fie replicabile și permanente, pentru a evita dezechilibrele macroeconomice.

Reforma fiscală și colectarea impozitelor

UE subliniază necesitatea pentru România de a crește colectarea impozitelor, concentrându-se pe reducerea evaziunii la TVA și a defectelor în încasarea impozitului pe profit. Se vizează, totodată, continuitatea reformelor și investițiilor în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, precum și în programale politicii de coeziune.

Printre priorități se numără stimularea investițiilor private în cercetare și inovare, precum și îmbunătățirea calității administrației publice și digitalizarea serviciilor. România trebuie să întărească guvernanța întreprinderilor de stat și să investească în infrastructura de mediu și transport.

Se impune, de asemenea, reducerea riscurilor de excluziune socială și sărăcie, prin extinderea protecției sociale și îmbunătățirea eficienței acesteia, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.

Încărcarea cu deficit bugetar și vulnerabilități

Analiza din 2026 arată că, în ciuda unor diminuări, vulnerabilitățile legate de deficitele bugetare și de cont curent rămân semnificative. Competitivitatea costurilor continuă să se deterioreze, deși rătăcirea a încetinit.

Comisia Europeană a concluzionat că, în urma evaluării din 3 iunie 2026, procedura pentru deficit excesiv a fost suspendată pentru România, semnalând o îmbunătățire, dar și provocări persistente.

Tranziția energetică și măsuri de flexibilitate bugetară

România și alte state membre pot solicita o flexibilitate limitată în cheltuielile pentru apărare, pentru a sprijini măsurile de reducere a dependenței de combustibili fosili și pentru a spori securitatea energetică. Pentru măsurile din domeniul energiei, se aplică un plafon anual de 0,3% din PIB și unul cumulativ de 0,6% din PIB pentru perioada 2026-2028, fără a compromite sustenabilitatea fiscală.

Clauza derogatorie pentru cheltuieli de apărare permite extinderea domeniului de aplicare pentru măsuri de reziliență energetică, dar cu respectarea strictă a plafonelor și a criteriilor de sustenabilitate fiscală.

Pașii următori și dialogul european

Comisia Europeană invită Eurogrupul și Consiliul să aprobe pachetul și să discute orientările prezentate. Așteaptă un dialog constructiv cu Parlamentul European pe tema conținutului acestuia și în cadrul ciclului de coordonare economică al semestrului european.

Semestrul european permite alinierea politicilor bugetare și economice ale statelor membre, pentru a asigura creștere economică sustenabilă, crearea de locuri de muncă, stabilitate macroeconomică și finanțe publice solide.

Autorii semnalează că, în ciuda eforturilor de austeritate, instabilitatea politică a României continuă să afecteze resurse considerabile, atribuite costurilor legate de deficit și de cont curent.