România se află aproape de o lună fără un guvern cu puteri depline, după ce Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. În prezent, scena politică rămâne blocată, iar negocierile pentru formarea unei noi majorități parlamentare nu au dus încă la rezultate concrete. În această situație, Ilie Bolojan poate rămâne premier interimar sau cel puțin până la instalarea unui nou guvern, conform experților în drept constituțional.

Situația interimatelor ministeriale

După plecarea celor șase miniștri social-democrați, ministerele respective sunt conduse interimar. Mandatul acestor miniștri interimari urmează să expire săptămâna viitoare, după data de 16 mai. Miniștrii aflați în interim administrau următoarele portofolii:
– Ministerul Agriculturii, preluat de vicepremierul Tanczos Barna după demisia lui Florin Barbu;
– Ministerul Justiției, preluat de Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, după demisia lui Radu Marinescu;
– Ministerul Transporturilor, condus de Radu Miruță, ministrul Apărării, după plecarea lui Ciprian Șerban;
– Ministerul Muncii, administrat de Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, după plecarea lui Florin Manole;
– Ministerul Sănătății, gestionat de Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, după demisia lui Alexandru Rogobete;
– Ministerul Energiei, condus de premierul interimar Ilie Bolojan, după plecarea lui Bogdan Ivan.

În situația expirării acestor mandate, urmează ca noi interimari să fie numiți din actualul guvern, pentru a acoperi aceste poziții.

Posibile probleme constituționale

Augustin Zegrean, fostul șef al Curții Constituționale, a explicat că expirarea mandatului miniștrilor interimari poate genera probleme constituționale. Potrivit lui, mandatul lor nu are un termen limită clar stabilit în lege și poate continua până la depunerea jurământului unui nou guvern.

„Sunt niște miniștri care au fost dinainte plecați și sunt niște interimari cărora le expiră toate mandatul în aceeași zi. Dar în cazul de față, nu este un termen larg. Guvernul demis prin moțiune de cenzură rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către un nou cabinet”, a explicat Zegrean.

Acesta a precizat că, potrivit articolului 110 din Constituție, guvernul poate rămâne să administreze treburile publice până la formarea unui nou executiv, fără un termen limită precis. Totuși, în cazul miniștrilor interimari, legea stabilește o perioadă de maximum 45 de zile.

Controverse despre limitele interimatelor

Avocatul Adrian Toni Neacșu afirmă că expirarea perioadei de 45 de zile pentru interimate nu va genera o criză constituțională. Potrivit lui, un guvern demis are obligația de a continua administrarea treburilor publice până la învestirea unui nou executiv.

„Cei doi factori sunt diferiți: durata în funcție a miniștrilor interimari și perioada în care guvernul poate funcționa după demitere. Conform articolului 110, guvernul rămâne în funcție până când noul guvern depune jurământul, fără termen-limită”, a spus Neacșu.

El a menționat că, de regulă, miniștrii interimari pot fi în funcție maxim 45 de zile, însă această perioadă a fost uneori depășită în istorie. În cazul actual, miniștrii interimari vor continua să exercite atribuțiile până la formarea unui nou guvern.

Continuarea funcționării guvernului

Fostul judecător și membru CSM a afirmat că, deși nu va exista o prelungire formală a interimatelor, miniștrii deja aflați în funcție vor continua să exercite atribuțiile pentru a menține continuitatea administrării statului.

„Guvernul trebuie să funcționeze. Practic, miniștrii interimar rămân în funcție pentru că este imposibil să fie numiți alții, iar guvernul trebuie să administreze treburile publice”, a explicat el.

El a subliniat că, din punct de vedere constituțional, această situație nu reprezintă o încălcare, ci o necesitate pentru păstrarea stabilității guvernamentale în contextul crizei politice.

În Romania, această stare de incertitudine instituțională poate dura până la formarea unui nou guvern, etapă care depinde de negocierile politice și de procedurile parlamentare.