Un program pilot din Estonia vizează integrarea responsabilă a inteligenței artificiale în sistemul educațional, abordând utilizarea AI de către elevi și profesori într-un mod care să promoveze gândirea critică și verificarea informațiilor. În loc să interzică sau să limiteze accesul la instrumente precum ChatGPT, țara continuă să permită folosirea acestora, însă însoțește această libertate cu forme de învățare menite să dezvolte competențe critic-reflexive.

Estonia nu vrea să interzică AI-ul, ci să-l controleze prin educație

Estonia a lansat programul AI Leap pentru a forma aproximativ 48.000 de elevi și 6.700 de profesori în următorii doi ani. În condițiile în care populația țării este de 1,36 milioane de locuitori, aceste cifre indică o acoperire semnificativă a comunității educaționale. Scopul este de a echipa cadrele didactice cu instrumente avansate, precum ChatGPT și Gemini, plus resurse de formare, comunități de învățare și platforme online.

Autoritățile nu urmăresc înlocuirea profesorilor cu AI, ci transformarea rolului acestora în ghizi. Elevii trebuie să învețe să formuleze întrebări corecte, să verifice răspunsurile și să folosească tehnologia în mod critic, fără a se baza doar pe soluțiile generate automat. Abordarea se bazează pe consolidarea gândirii analitice, în contrast cu tendința de acceptare oarbă a răspunsurilor din AI.

Studiile arată că tinerii trăiesc tot mai mult în era post-adevărului, unde algoritmii, emoțiile și AI-ul schimbă percepția realității. Programul estonian subliniază importanța educației în discernământul digital, nu doar accesul la tehnologie.

Chatbotul care nu dă răspunsul pe tavă

Un aspect central al programului estonian îl reprezintă utilizarea unui chatbot cu funcționare de tip socratic. Acesta nu oferă direct răspunsurile finale, ci stimulează elevii să gândească, să compare și să argumenteze, confrontându-se cu propriile concluzii. Ideea este ca AI-ul să devină un instrument de dezvoltare a gândirii critice, nu doar o soluție rapidă.

Programul include și activități non-formale, precum dezbateri, cercuri creative, micro-companii și proiecte de grup. În aceste contexte, AI-ul devine un partener de lucru, nu doar un generator de teme.

Un warning relevant se referă la faptul că aproape jumătate dintre adolescenți folosesc chatboturi AI pentru a discuta probleme personale, ceea ce indică o interiorizare a tehnologiei în zone emoționale, educaționale și sociale. Astfel, AI nu mai este doar un asistent pentru teme, ci o prezență în viețile tinerilor, cu implicații complexe.

Lecția pentru restul Europei

Modelul estonian sugerează că simpla achiziție a unor licențe premium pentru un instrument AI nu garantează o utilizare eficientă. Fără formare adecvată a cadrelor didactice, reguli clare și exercițiu critic, riscul este ca elevii să folosească AI-ul doar pentru a copia răspunsuri, fiind mai rapizi, dar nu mai înțelepți.

Abordarea Estoniei arată importanța unei strategii echilibrate, în care tehnologia devine parte a procesului educațional, dar cu un cadru de verificare și responsabilizare. În acest context, mentoratul profesorilor și formarea continua joacă un rol crucial în adaptarea sistemului la noile realități digitale.