România ar trebui să devină relevantă pe scena geopolitică, dar situația actuală indică o izolare crescândă și o lipsă de adaptare la noile realități regionale și globale, a afirmat profesorul Dan Dungaciu într-o recentă ediție a emisiunii „Marius Tucă Show”. Analiza sa evidențiază o schimbare strategică, dar și o stagnare în abordările politicii externe românești, care pot afecta poziția țării în contextul internațional.

Schimbări în poziționarea României pe plan internațional

În discursul său, profesorul Dungaciu susține că România a trecut rapid de la o poziție clar pro-europeană la una aparent pro-americană, ceea ce generează neîncredere din partea ambelor tabere. Acest decalaj în strategie a fost observat chiar în ultimele luni, în contextul în care țara nu a reușit să își mențină o relație echilibrată cu partenerii tradiționali.

El subliniază că schimbările de identitate ale statelor europene, precum și redefinirea poziției Germaniei, indică o dezvoltare diferită față de abordările românești. În opinia sa, Europa în ansamblul său se află într-un proces de reevaluare a identității și intereselor, în timp ce România pare să rămână pe aceleași metode demult depășite.

Critici la adresa strategiei și guvernării

Dungaciu acuză faptul că autoritățile române persistă în aceeași metodologie, fără a ține cont de noile realități geopolitice. El atrage atenția asupra unei strategii de securitate care s-a schimbat brusc de la pro-europeană la pro-americană, fără o clarificare a consecințelor.

„Noi am trecut de la o strategie de securitate pro-europeană, cu sprijinul Germaniei, la una pro-americană, în doar un an”, afirmă profesorul, menționând că acest lucru a generat percepția unei instabilități și a unei lipse de credibilitate internațională.

El critică, de asemenea, modul în care formarea guvernului și deciziile politice par să fie influențate de administrația de la Cotroceni, sugerând că orice guvern trebuie să fie puternic și să poată juca rolul de partener strategic inadecvat pentru o poziție de relevanță globală.

Repere despre situația militară și securitatea națională

În ceea ce privește aspectele militare, Dungaciu atrage atenția asupra retragerii submarinelor nucleare din zona și asupra retragerii trupelor americane din bazele românești. El critică utilizarea conceptului de război hibrid pentru a justifica aceste decizii, considerându-le măsuri relevante pentru securitatea națională.

„Retragerea submarinelor nucleare nu trebuie interpretată ca un război hibrid”, afirmă profesorul, adăugând că această acțiune este extrem de complexă și costisitoare.

El întreabă de ce nu se întorc trupele americane în România, după retragerea unei brigăzi de aproximativ o mie de militari și evidențiază limitele relației bilaterale. Potrivit sa, motivele pentru această situație sunt legate de lipsa încrederii din partea Washingtonului în gestionarea situației de către autorități române sau de înțelegeri secretoase cu Rusia.

Dungaciu critică, de asemenea, percepția că SUA nu mai au intenția de a menține o prezență militară semnificativă în țară, ceea ce afectează poziția strategică a României în regiune. El subliniază că această lipsă de angajament poate contribui la izolarea totală a țării, într-un context în care alte state se reconfigurează și își reafirmă interesul pentru influență.

Context european și schimbări identitare

Analiza sa despre Europa relevă că statele membre tind să-și redefinească identitatea și să adopte noi paradigme de securitate și politică externă. În acest peisaj, Germania pune întrebarea fundamentală dacă va cuceri continentul în numele țării sau în numele Uniunii Europene.

„Nemții încep să se uite altfel la propria istorie și la propria putere”, afirmă Dungaciu. El vede aceste schimbări ca indicii ale unei transformări de fond în mentalitatea și politica unor mari state europene.

În aceste condiții, România, spune expertul, trebuie să își aline poziția și să adopte o strategie adaptată noii configurări globale, altfel riscă să devină irelevantă, precum pare să fie cazul în prezent.

Armata și politica de securitate trebuie să se adapteze rapid pentru a evita izolarea și a-și păstra relevanța regională în fața acestor mutări majore ale altor state europene și globale.