Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a criticat dur contractul de lobby angajat de primarul Nicușor Dan cu o companie din Statele Unite, susținând că gestul reprezintă o expresie de disperare a autorităților române. El a afirmat că strategia actuală a Administrației Prezidențiale reflectă un eșec în gestionarea relației cu Washingtonul și a cerut desființarea Ambasadei României din SUA.

Controverse despre contractul de lobby și gestionarea relației cu SUA

Dungaciu a declarat în emisiunea „Ai Aflat!” că demersul președintelui Nicușor Dan evidențiază „un eșec de un an de zile” al diplomației românești. El a criticat includerea României într-un contract de lobby, calificând această acțiune drept o demonstrație de disperare și a propus desființarea ambasadei din Washington și aducerea diplomaților și consulilor în țară.

El a mai spus că România nu are o strategie coerentă de securitate și că lipsa unor garanții reale de securitate în contextul geopolitic actual o face vulnerabilă. Dungaciu a explicat că apelarea la un contract de lobby ar fi un semn clar al unei abordări de reorientare a politicii externe, pe care o consideră ca fiind rezultatul disperării autorităților.

Critici privind prezența militară americană

Prim-vicepreședintele AUR a afirmat că americanii nu trimit mai mulți soldați în România din cauza lipsei de încredere în conducerea de la București și a percepției că nu există o problemă de securitate în sudul flancului estic. El a spus că situația trebuie clarificată, deoarece există plante precum creșterea numărului de militari americani în regiune, exemplificate de afirmația lui Donald Trump referitoare la trimiterea a 5.000 de soldați, după o abordare initială de 4.000, fără explicații clare.

Dungaciu a menționat trei motive pentru această discrepanță: lipsa convingerii că există o amenințare, lipsa de încredere în conducerea românească și suspiciuni legate de relațiile între Washington și Moscova. El a subliniat că aceste motive necesită clarificări și justificări.

„Gestul de disperare” și lipsa unei strategii de securitate

Potrivit liderului AUR, situația României reflectă lipsa unei strategii coerente de securitate. El a spus că gestul de a contracta firme de lobby indică o stare de disperare, iar țara nu are un punct ferm de sprijin în relațiile cu Occidentul, fiind vulnerabilă în fața riscurilor geopolitice. Acesta consideră că țara încearcă să compenseze eșecurile din politica externă prin plăți și contracte, dar fără rezultat concret.

Dungaciu a criticat sistemul de securitate de la București, precizând că țara nu are o politică clar definită și că acum se află într-un punct de la care nu se mai pot ascunde problemele reale. El a adăugat că politica de securitate trebuie să fie bazată pe încredere, nu pe cheltuieli.

Critici la adresa conducerii și poziția României în relația cu SUA

El a subliniat că actuala conducere a României a eșuat în gestionarea relațiilor cu Statele Unite și a adus ca exemplu faptul că, în timp ce alte țări precum Polonia nu plătesc pentru întâlnirile la Washington, România a investit zeci de milioane de dolari în contracte de lobby pentru a-și reconstrui imaginea.

În opinia sa, această situație denotă o deteriorare profundă a relațiilor diplomatice și o înlocuire a diplomației autentice cu marketing politic plătit. El a criticat modul în care guvernul face politică externă bazată pe cheltuieli, mai degrabă decât pe valori și interese comune, și avertizează că această abordare va duce la pierderea încrederii și respectului în plan internațional.

Reacția și poziția AUR

Dan Dungaciu a clarificat că AUR nu a încheiat niciodată un contract de lobby în SUA și a acuzat conducerea actuală a țării de eșecuri grave în politica externă. El a subliniat că relația cu Washingtonul s-a deteriorat iar țara riscă să cadă între scaunele geopolitice, dacă nu se va reacționa.

Emisiunea „Ai Aflat!” cuprinde și un material video, unde sunt prezentate opiniile critice ale liderului AUR la adresa strategiei actuale a guvernului și a modului în care România își gestionează parteneriatele externe.