Banking-ul mondial nu a făcut publice numele țărilor sau suma totală de fonduri care ar putea fi solicitate, iar instituția a refuzat să comenteze situația. Totuși, documentul arată că, de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, trei țări au aprobat noi instrumente de finanțare, în timp ce celelalte încă finalizează procesul de aprobare.

Impactul conflictului asupra economiilor în curs de dezvoltare

Războiul și perturbarea piețelor energetice globale au afectat lanțurile de aprovizionare și au împiedicat livrările vitale de îngrășăminte către țările în curs de dezvoltare. Aceste probleme au generat nevoie urgentă de sprijin financiar pentru anumite națiuni.

Solicitări oficiale de sprijin financiar

Oficiali din Kenya și Irak au confirmat că solicită sprijin financiar rapid pentru a face față consecințelor războiului. În Kenya, creșterea prețurilor la combustibil afectează economia, în timp ce Irakul înregistrează o scădere semnificativă a veniturilor din petrol.

Țări cu acces la instrumente de finanțare

Din cele 101 de țări cu acces la un instrument de finanțare prestabilit pentru situații de criză, 54 au aderat la Opțiunea de răspuns rapid. Aceasta permite utilizarea până la 10% din finanțarea necompletată pentru intervenții rapide.

Sumele disponibile pentru țări

Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a declarat în aprilie că setul de instrumente de criză permite utilizarea unei sume între 20 și 25 de miliarde de dolari. Aceasta se poate extinde la 60 de miliarde de dolari în șase luni, prin reorientarea unor portofolii.

Estimări privind solicitările de asistență

Kristalina Georgieva, șefa Fondului Monetar Internațional, estima că până la 12 țări ar putea solicita între 20 și 50 de miliarde de dolari în asistență pe termen scurt.

Reacția și numărul cererilor

Potrivit a trei surse apropiate problemelor financiare, până în prezent s-au înregistrat puține solicitări oficiale pentru fonduri, indicând o posibilă reținere în adresarea rapidă a cererilor sau o pregătire încă în derulare.