Judecătoria Supreme a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României privind noua lege care modifică regulile din procesele penale, apreciind că măsurile adoptate în Parlament încalcă drepturile fundamentale ale cetățenilor.

Decizia ÎCCJ și motivarea sa

Vineri, 22 mai, la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție, 96 de judecători au votat în unanimitate pentru sesizarea CCR. Decizia vizează controlul de constituționalitate al Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x nr. 228/2026). Magistratii au avertizat asupra unor posibile blocaje ale justiției cauzate de noile măsuri.

Principalele schimbări introduse de lege

Parlamentul argumentează că modificările urmăresc accelerarea soluționării cazurilor penale, dar judecătorii consideră termenele fixe și normele de procedură adeverse drepturilor fundamentale. Noua lege prevede ca verificarea inițială a dosarelor (camera preliminară) să se finalizeze în maximum 60 de zile. De asemenea, termenele pentru audieri se vor face în zile consecutive, fără a depăși șapte zile între înfățișări.

Conform noii legislații, citarea părților se face o singură dată prin poștă acasă, urmând ca acestea să verifice online când trebuie să se prezinte la următorul termen. Magistrații consideră această măsură ineficientă și nerealistă, în special pentru persoanele vulnerabile, precum cei în vârstă sau în detenție.

Critici privind respectarea principiilor statului de drept

ÎCCJ susține că modificările încalcă principiile constituționale ale legalității și clarității legii, egalității în drepturi, precum și dreptul la apărare și la un proces echitabil. În opinia instanței, noile reguli pot periclita funcționarea corectă a justiției și respectarea drepturilor fundamentale.

Eliminarea citațiilor poștale și impactul social

Un alt punct contestat sever de magistrați îl reprezintă eliminarea trimiterii citațiilor prin poștă. Măsura e percepută ca fiind neadaptată la realitatea procesului judiciar și ca punând în pericol drepturile persoanelor vulnerabile, inclusiv cei fără resurse sau aflați în detenție. Aceștia ar putea să nu poată monitoriza constant evoluția cauzelor, redând dreptul la apărare într-un drept doar teoretic.

Modificări în modul de analiză a probelor

O schimbare semnificativă vizează modul în care sunt reactualizate probele administrative. Legea conferă autoritate decisivă primelor concluzii formulate la începutul anchetei, permițând judecătorilor de fond să nu verifice dacă probele au fost obținute conform legii. Aceasta contravine jurisprudenței Curții Constituționale și prevederilor Codului de procedură penală, după cum arată ÎCCJ.

Reacție și conținutul deciziei

ÎCCJ a precizat că aceasta va transmite sesizarea Curții Constituționale pentru a controla dacă legislația adoptată respectă prevederile constituției. Comunicatul integral al instanței poate fi consultat pe site-ul oficial.

Noile reglementări legislative urmează să fie analizate de CCR înainte de promulgare, pentru a se verifica dacă sunt în concordanță cu cadrul constituțional și dacă nu riscă să compromită principiile fundamentale ale sistemului judiciar.