Peste 1,26 miliarde de lei (echivalentul a peste 270 milioane de euro) au fost declarați ca fiind aduși în România în numerar din Ucraina în perioada 2024-2025, conform unui raport oficial al Ministerului de Finanțe. Cele mai utilizate puncte de frontieră pentru intrarea banilor au fost Siret, Halmeu și Isaccea. În cadrul acestor treceri, un singur cetățean ucrainean a declarat intrări de peste 210 milioane de euro.

Fluxurile de numerar din Ucraina în România

Raportul Corpului de Control al Ministerului de Finanțe indică faptul că, în intervalul menționat, au fost înregistrate aproape 7.600 de declarații de numerar, dintre care 5.758 în timpul intrării în România și 1.835 în timpul ieșirii din țară. Valoarea totală declarată pentru sumele de la intrare a fost de 1,261 miliarde euro, iar pentru sumele de la ieșire, de 511,7 milioane euro.

Tiparele de transfer și explicațiile declarațiilor

Analiza oficialilor relevă că cele mai frecvente justificări pentru introducerea sumelor în țară au fost „transfer bancar” și „transferul numerar de către curieri profesioniști”. În declarații, fondurile sunt adesea justificate ca provenind din „transfer bancar”, iar scopul declarării este „Transfer of cash by professional cash courier (other)”.

Din datele analizate, a rezultat utilizarea repetată a aceluiași punct de frontieră, Siret, și apoi deplasarea către aeroporturi precum Otopeni și Iași, urmând ca sumele de numerar să fie transportate în destinații externe. Unele persoane au realizat mai multe traversări cu aceeași rută și aceleași documente, indicând un tipar recurent de operare.

De asemenea, au fost identificate grupuri de persoane care efectuează deplasări succesive și coordonate, în condițiile în care transporturile de numerar sunt fragmentate la intrare și consolidate la ieșire. Într-un exemplu, s-au raportat transporturi de zece sacoșe mici cu bani care, ulterior, se transformau în două sacoșe de valori mai mari pentru ieșire.

Destinații și riscul pierderii urmăririi banilor

Majoritatea banilor au ca destinație principală Turcia, cu câte situații punctuale de deplasare către Austria și alte state europene, inclusiv România, unde unii indivizi au rămas pe teritoriul țării. În plus, oficialii menționează că, la ieșirea din țară, sumele nu trebuie întotdeauna declarate, ceea ce face dificilă urmărirea traseului final al banilor.

Pe parcursul deplasărilor în interiorul Uniunii Europene, cadrul legal nu impune obligativitatea declarării numerarului la trecerile interne ale frontierelor. Astfel, 73% dintre declarațiile de numerar depuse la intrarea în UE prin România indică Ucraina ca sursă. Întregul flux de bani pare dificil de monitorizat complet, din cauza acestei lacune legale.

Concluzii și implicații

Din cifrele oficiale rezultă că peste 1,26 miliarde de euro din Ucraina au fost aduși în România în perioada analizată. Aproximativ 20% din suma totală a fost introdusă de un singur individ, iar cele mai frecvente puncte de trecere au fost Siret, Halmeu și Isaccea. Raportul sugerează existența unor tipare operarea repetitive și a unor rutine bine definite pentru transportul numerarului, al cărui traseu este parțial dificil de urmărit din cauza legislației actuale.